Invierea Domnului- Canonul Invierii

Hristos a inviat din morti!
Cu moartea pe moarte calcand
Si celor din mormanturi
Viata daruindu-le.

Cantarea I

Ziua Invierii, sa ne luminam, popoare,
Pastile Domnului, Pastile!
Ca din moarte la viata si de pe pamant la cer,
Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi,
Cei ce-I cantam cantare de biruinta.

Hristos a inviat din morti!

Sa ne curatim simtirile
Si sa vedem pe Hristos stralucind,
Cu neapropiata lumina a Invierii.
Si bucurati-va zicand: "luminati sa-L auzim",
Cantandu-I cantare de biruinta.

Hristos a inviat din morti!

Cerurile dupa cuviinta sa se vesealeasca,
Si pamantul sa se bucure.
Si sa praznuiasca toata lumea
Cea vazuta si cea nevazuta
Ca Hristos S-a sculat, veselia cea vesnica.

Cantarea III

Veniti sa bem bautura noua
Nu din piatra stearpa facuta cu minuni
Ci din Izvorul nestricaciunii
Care a izvorat din mormantul lui Hristos
Intru care ne intarim.

Hristos a inviat din morti!

Acum toate s-au umplut de lumina
Si cerul si pamantul si cele dedesubt.
Deci sa praznuiasca toata faptura
Invierea lui Hristos,
Intru care s-a intarit.

Hristos a inviat din morti!

Ieri m-am ingropat impreuna cu tine, Hristoase
Astazi ma scol impreuna cu Tine, inviind Tu.
Rastignitu-m-am ieri, impreuna cu Tine,
Insuti impreuna ma preaslaveste, Mantuitorule,
Intru Imparatia Ta.

Cantarea IV

La dumnezeiasca straja,
De Dumnezeu graitorul Avacum
Sa stea impreuna cu noi si sa arate
Pe ingerul cel purtator de lumina
Care a grait cu mare glas:
"Astazi este mantuirea lumii,
Ca a Inviat Hristos, ca cel Atotputernic!"

Hristos a inviat din morti!

Parte barbateasca, ca Cel ce a deschis
Pantecele cel fecioresc, fost-a Hristos.
Iar ca un om, mielusel S-a chemat si fara prihana
Ca Cel ce n-a gustat stricaciune,
Pastile noastre, si ca un Dumnezeu adevarat,
Desavarsit S-a numit.

Hristos a inviat din morti!

Ca un mielusel de un an,
Cea binecuvantata de noi, cununa Hristos,
De voie pentru toti S-a jertfit,
Pastile cele curatitoare.
Si iarasi frumos din mormant
Soarele Dreptatii, noua ne-a stralucit.

Hristos a inviat din morti!

Al lui Dumnezeu, parinte David
Inaintea chivotului umbrei a saltat jucand
Iar noi poporul cel sfant al lui Dumnezeu,
Plinirea inchipuirilor vazand
Sa ne veselim dumnezeieste
Ca a inviat Hristos ca cel Atotputernic!

Cantarea V

Sa manecam cu manecare adanca,
Si in loc de mir cantare sa aducem Stapanului.
Si sa vedem pe Hristos, Soarele Dreptatii,
Tuturor viata rasarind.

Hristos a inviat din morti!

Milostivirea Ta, cea nemasurata
Cei tinuti in legaturile iadului, vazandu-o
La Lumina au mers Hristoase, cu picioare vesele
Laudand Pastile cele vesnice

Hristos a inviat din morti!

Sa ne apropiem purtatori de Lumina
La Hristos, Cel ce a iesit
Din mormant ca un Mire
Si sa praznuim impreuna cu cetele
Cele iubitoare de Praznic
Pastile lui Dumnezeu, cele mantuitoare.

Cantarea VI

Coboratu-te-ai intru cele mai de jos ale pamantului
Si ai sfaramat incuietorile cele vesnice
Care tineau pe cei legati, Hristoase.
Si a treia zi, precum Iona din chit,
Ai inviat din mormant.

Hristos a inviat din morti!

Pazind pecetile intregi, Hristoase,
Ai inviat din mormant,
Cel ce n-ai stricat cheile Fecioarei
Prin nasterea Ta.
Si ne-ai deschis noua usile Raiului

Hristos a inviat din morti!

Mantuitorul meu,
Vie si nejertfita jertfa ca un Dumnezeu
Pe Tine insuti, de voie aducandu-te Tatalui,
Ai inviat pe Adam, impreuna cu tot neamul
Sculandu-te din mormant.


De Te-ai si pogorat in mormant,
Cela ce esti fara de moarte,
Dar puterea iadului ai robit
Si ai inviat ca un nemuritor,
Hristoase, Dumnezeule.
Zicand femeilor: "mironosite, bucurati-va!"
Si apostolilor Tai, pace daruindu-le.
Cela ce dai celor cazuti sculare.

Cantarea VII

Cel ce a izbavit pe tineri din cuptor, facandu-se om,
Patimeste ca un muritor.
Si prin patima pe cel muritor il imbraca
In podoaba nestricaciunii,
Cel ce Unul este binecuvantat,
Dumezeul parintilor si preaslavit.

Hristos a inviat din morti!

Femeile cele ganditoare de Dumnezeu
Cu miruri in urma Ta au alergat,
Si pe cale ca pe un mort cu lacrimi te cautau,
Bucurandu-se s-au inchinat,
Tie Dumnezeului celui viu.
Si Pastile cele de taina,
Ucenicilor Tai, Hristoase, bine le-au vesit.

Hristos a inviat din morti!

Praznuim omorarea mortii
Sfaramarea iadului si incepatura altei vietii vesnice.
Si saltand laudam pe pricinuitorul
Pe Unul Cel binecuvantat
Dumnezeul parintilor si preaslavit.

Hristos a inviat din morti!

Cat este de simtita cu adevarat si mult praznuita
Aceasta noapte de mantuire si stralucita.
A zilei celei purtatoare de Lumina a Invierii
Mai-nainte vestitoare fiind.
Intru care Lumina cea fara de ani,
Din mormant trupeste tuturor a stralucit.

Cantarea VIII

Aceasta numita si Sfanta Zi, Una a sambetelor,
Imparateasa si Doamna,
Al praznicilor Praznic, si sarbatoare este
A sarbatorilor.
Intru care binecuvantam pe Hristos in veci.

Hristos a inviat din morti!

Veniti cu rodul vitei cel nou
Al dumnezeiestii veselii
In ziua cea vestita a Invierii
Imparatiei lui Hristos sa ne impartasim
Laudandu-L pe Dansul ca pe un Dumnezeu in veci.

Hristos a inviat din morti!

Ridica imprejur ochii tai Sioane, si vezi
Ca iata a venit la tine
Ca niste faclii de Dumnezeu luminate.
De la Apus si de la Miaza-noapte,
Si de la mare, si de la Rasarit fii tai.
Intru tine binecuvantand pe Hristos in veci.
Preasfanta Treime, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Parinte Atottiitorule, si Cuvinte si Duhule,
Fire ceea ce esti Una in trei Ipostasuri,
Si dumnezeiasca.
Intru Tine ne-am botezat
Si pe Tine te binecuvantam, intru toti vecii.

Cantarea IX

Ingerul a strigat celei pline de dar:
"Curata Fecioara, bucura-te!
Si iarasi zic, bucura-te!
Ca Fiul tau a inviat a treia zi din groapa."
Lumineaza-te, lumineaza-te, noule Ierusalime
Ca Slava Domnului peste tine a rasarit!
Salta acum si te bucura Sioane,
Iara tu, curata Nascatoare de Dumneze
Veseleste-te intru Invierea Celui nascut al tau.

Hristos a inviat din morti!

O, dumnezeiescul, o iubitul, o preadulcele Tau glas
Caci cu noi Te-ai fagaduit sa fii cu adevarat,
Pana la sfarsitul veacului, Hristoase!
Pe care intarire de nadejde, credinciosii avandu-l,
Ne bucuram

Hristos a inviat din morti!

O, Pastile cele mari si preasfintite, Hristoase
O, intelepciunea lui Dumnezeu si Cuvantul lui Dumnezeu si Puterea
Da-ne noua mai adevarat sa ne impartasim cu Tine,
In Ziua ce neinserata a Imparatiei Tale.

Hristos a inviat din morti!

Luminanda Pastilor

Cu trupul adormind, ca un muritor, Imparate si Doamne,
A treia zi ai inviat, pe Adam din stricaciune ridicand
Si moartea pierzandu-o
Pastile nestricaciunii, lumii dand mantuire.

Sâmbăta Mare sau a Patimilor

În Sâmbăta Mare Biserica aminteşte de îngroparea Mântuitorului Hristos şi coborârea lui Lui în iad. Dimineaţa este oficiată slujba Utreniei împreună cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, în timpul căreia preoţii schimbă odăjdiile, înlocuindu-le pe cele negre cu altele albe.
Tot în această zi are loc una dintre cele mai mari minuni ale Bisericii Ortodoxe - aprinderea Focului Haric. Această minune are loc în fiecare an în ajunul Paştelui Ortodox în Biserica Învierii Domnului din Ierusalim.
La miezul nopţii începe Vecernia Învierii. În noaptea Învierii preoţii sfinţesc Pasca, cozonacul şi ouăle vopsite. Astăzi este zi de post. Biserica îi cheamă pe toţi credincioşii să se gândească la sufletele lor şi să aibă grijă de apropiaţi, să retrăiască suferinţele pe care le-a îndurat Dumnezeu pentru salvarea neamului omenesc. I se mai spune şi ziua tăcerii. Este incă zi de post. Pentru credincioşi este o zi de profundă tristeţe, dar şi de bucurie lăuntrică în acelaşi timp: este ajunul Duminicii Învierii Lui Hristos.

Slava indelung-rabadarii Tale Doamne, slava Tie Doamne, slava pogorarii Tale si rascumpararii tuturor sufletelor!

Zadkielix alias D.M

Vinerea cea Mare a Saptamanii Patimilor

Vinerea Mare

Sfânta și Marea Vineri începe cu citirea Ceasurilor Împărătești, până la Vecernia de vineri după-amiază, în timpul căreia se face amintirea coborârii trupului Mântuitorului de pe Cruce. Preotul este cel care împlineşte coborârea de pe Cruce: el ia trupul Mântuitorului, simbolizat de Sfântul Epitaf (pânza pe care este pictată sau brodată imaginea lui Hristos) şi îl aşază în mijlocul bisericii pe un fel de năsălie care închipuie Mormântul Mântuitorului. În timpul slujbei de seară, numită Prohodul Domnului (sau a Plângerii la mormânt), preotul ia Sf. Epitaf, ducându-l, în procesiune, în jurul bisericii înainte de a-l așeza în Altar, pe Sfânta Masă (unde urmează să rămână până în miercurea din ajunul Înălțării Domnului). Procesiunea, urmată de credincioşii care poartă în mâini lumânări aprinse, simbolizează coborârea lui Hristos la Iad.

Sfanta si Marea Joi a Saptamanii Patimilor

In Sfanta si Marea Joi, dumnezeiestii Parinti au randuit , urmand predaniilor dumnezeiestilor Apostoli si Sfintelor Evanghelii sa praznuim patru lucruri: sfanta spalare a picioarelor, Cina cea de taina, adica predarea infricosatoarelor Taine, rugaciunea cea mai presus de fire din Ghetsimani si vanzarea Domnului.

Dupa evenimentele pe care le-am pomenit in primele trei zile din Saptamana Sfintelor Patimiri, am ajuns sa ma gandesc si la cele petrecute si in Joia premergatoare patimirilor Domnului.
M-am oprit cu bucuria de a intelege maretia Domnului Hristos, Cel ce Dumnezeu fiind, a spalat picioarele ucenicilor Sai.Totodata,m-am minunat de Dumnezeu Cel ce spala picioarele omului si care a randuit ca si noi sa facem la fel. Pentru ca a zis apoi: "Voi ma numiti pe mine Invatatorul si Domnul si bine ziceti caci sunt. Deci daca Eu Domnul si Invatatorul v-am spalat voua picioarele voastre, si voi sunteti datori sa va spalati picioarele unii altora, pilda v-am dat voua ca si voi sa faceti la fel" (In. 13, 14).
Este o porunca a Mantuitorului ca sa fim unii fata de altii cinstitori, de a ne smeri unii in fata altora, de a fi curatitori ai fratilor nostri.
Am pomenit de Cina cea de taina, ultima cina pe care a avut-o Domnul Hristos impreuna cu ucenicii sai inainte de Sfintele Sale Patimiri, cand a randuit ca cele ce le-a facut El atunci, acolo, sa se faca in continuare spre pomenirea Lui, caci luand paine in sfintele, preacuratele si fara prihana mainile sale a sfintit, a binecuvantat, a frant si a dat ucenicilor sai, zicand: "Luati, mancati, acesta este trupul Meu care se frange pentru voi spre iertarea pacatelor. Asemenea si paharul dupa cina zicand: Beti dintru acesta toti, acesta este sangele Meu al legii celei noi care pentru voi si pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor" (Mt. 26, 26-27).
In Sfanta Evanghelie de la Luca si in Epistola I catre Corinteni a Sfantului Apostol Pavel se afirma ca Domnul Hristos dupa ce a spus aceste cuvinte a randuit: "Aceasta sa faceti intru pomenirea Mea" (Lc. 22, 19; I Cor. 11, 25), si aceasta o facem si noi la fiecare Sfanta Liturghie, cand ne aducem aminte de aceasta porunca mantuitoare si de toate cele ce s-au facut pentru noi: de cruce, de groapa, de invierea cea de a treia zi, de suirea la cer si de sederea de-a dreapta Tatalui, si de cea de-a doua slavita iarasi venire, aducem cinstitele daruri si le oferim Mantuitorului, si le oferim lui Dumnezeu in general, zicand: "Ale Tale dintru ale Tale, Tie aducem de toate si pentru toate".
Acestea se slujesc la fiecare Sfanta Liturghie, dar se pomenesc azi, in chip deosebit in Joia cea Mare, cand fiecare credincios trebuie sa-si aduca aminte de Cina cea de taina, ca fiind un moment emotionant, un moment in care se instaureaza de catre Fiul Lui Dumnezeu Taina Impartasirii.

De asemeni, fiecare dintre noi trebuie sa-si plece genunchii si sa reflecte la rugaciunea din gradina Ghetsimani, cand Domnul Hristos L-a rugat pe Tatal ceresc sa treaca paharul suferintelor de la El daca este cu putinta si a precizat ca vrea sa implineasca voia Parintelui ceresc, pentru ca a zis: "Nu voia Mea, ci voia Ta sa se implineasca" (Mt. 26, 39). Este rugaciunea de care pomenesc sfintii evanghelisti si pe care , la acest eveniment minunat este un factor datator de orientare, in sensul ca rugaciunea noastra trebuie sa fie o rugaciune cat mai adanca, o rugaciune totala.
Tot in aceasta sfanta zi s-a petrecut prinderea Mantuitorului nostru Iisus Hristos, arestarea lui in gradina Ghetsimani, cand Iuda l-a sarutat si i-a zis "Bucura-te, Invatatorule" (Mt. 26, 49), si cand cei care au venit impreuna cu el l-au prins pe Domnul Hristos si l-au dus la judecata lor, si l-au dus sa-l chinuiasca.
Trebuie sa ne aducem mereu aminte ca,in fata Sfantului Potir cu dumnezeiestile, sfintele, preacuratele, nemuritoarele, cerestile si de viata facatoarele Taine ale lui Hristos, noi spunem Mantuitorului: "Nu-ti voi da sarutare ca Iuda, nu voi spune Taina Ta vrajmasilor Tai; ci, ca talharul marturisindu-ma, strig Tie: Pomeneste-ma, Doamne, intru imparatia Ta".

In aceasta Joi minunata si vrednica de tinut minte, Sfanta Biserica Ortodoxa de pretutindeni ne conduce, avand sansa de a convorbi cu Mantuitorul zicand:

"Cand maritii ucenici, la spalarea Cinei s-au luminat, atunci Iuda cel rau credincios, cu iubire de argint bolnavindu-se, s-a intunecat si judecatorilor celor fara de lege pe Tine, Judecatorul cel drept, Te-a dat. Vezi, iubitorule de avutii, pe cel ce pentru aceasta spanzurare si-a agonisit; fugi de sufletul nesatios, cel ce a indraznit unele care acestea asupra Invatatorului. Cela ce esti spre toti bun, Doamne, marire Tie".

Slava Tie indelung-rabdarii Tale Doamne, slava Tie Doamne,Mantuitorul nostru, Amin!


Zadkielix alias D.M

Concurs Kamikaze de încurajare a lecturii la om

Concurs Kamikaze de încurajare a lecturii la om


Ce mare om din istorie ai dori să învieze și de ce? Trimite un răspuns agnostic sau comic pe adresa redacției și poți cîștiga o carte de la Editura Nemira: Iarna la Madrid, de C.J. Sansom.


" Auzit-ati de-un Mihai/ De striga Stambulul vai?"
Mi-as dori sa invie Mihai Viteazul,in varianta lui postmoderna, tipica secolului XXI deoarece il consider ca singurul domn ce ar rezista tuturor intrigilor si crizelor economico-sociale! Mai mult decat atat, inainte de a unifica si a cere inapoi teritoriile pierdute,cu binecunoscuta diplomatie ar fi de folos sa amane si sa anuleze tot birul dat institutiilor euro-atlantice. Daca tinem cont ca el poate controla, cu ajutorul unor oameni influenti si cu sprijinul puternic al Bisericii Ortodoxe majoritatea bogatiilor,afacerilor, conturilor secrete,speculatiilor etc ar fi un real castig si ar aduce un plus si din punct de vedere al imaginii in ochii opiniei publice din toata lumea!


Zadkielix alias D.M

Miercurea Mare a Saptamanii Patimilor

Veniţi, credincioşilor, să lucrăm Stăpânului cu osârdie, că împarte slugilor bogăţie; şi fiecare din noi să înmulţim talantul darului după măsură. Unul să aducă înţelepciune prin lucruri bune; iar altul să săvârşească slujba luminării, să-şi împărtăşească credinciosului cuvântul său, celui ce nu ştie tainele, şi altul să-şi împartă bogăţia săracilor. Că aşa vom înmulţi împrumutul. Şi ca nişte economi credincioşi ai darului, ne vom învrednici bucuriei celei stăpâneşti. Căreia ne învredniceşte pe noi, Hristoase Dumnezeule, ca un iubitor de oameni."

"Când vei veni întru slavă, Iisuse, cu puterile îngereşti şi vei şedea pe scaunul cel de judecată, să nu mă desparţi pe mine, Păstorule cel bun; că ştii căile cele deadreapta, iară cele deastânga sunt strâmbe. Deci să nu mă pierzi împreună cu caprele, pe mine cel înţelenit în păcat. Ci alăturându-mă cu oile cele deadreapta, să mă mântuieşti, ca un iubitor de oameni."

"Mire, cela ce eşti mai frumos cu podoaba decât toţi oamenii, Carele ne-ai chemat pe noi la ospăţul cel duhovnicesc al nunţii Tale, dezbracă-mă de chipul greşalelor mele cel ticălos, prin împărtăşirea patimilor Tale. Şi împodobindu-mă cu haina slavei Tale celei înfrumuseţate, fă-mă împreună-şezător luminat la masa împărăţiei Tale, ca un milostiv."

"Iată, că-şi încredinţează Stăpânul talantul Său ţie, suflete al meu. Primeşte darul cu frică, împrumută pe Cel ce ţi l-a dat, împarte la săraci şi câştigă prieten pe Domnul, ca să stai deadreapta Lui, când va veni cu slavă şi vei auzi glasul cel fericit: Intră, slugă, întru bucuria Domnului tău. Căreia mă învredniceşte pe mine cel rătăcit, Mântuitorule, pentru mare mila Ta."


În Sfânta și Marea Miercuri se săvârșește Taina Sfântului Maslu, în amintirea ungerii lui Hristos cu mir, în Betania. La sfârșitul slujbei, preotul îi unge pe credincioși cu Sfântul Mir. Tot în această zi se pomenește vinderea lui Iisus de către Iuda (de aceea credincioșii ortodocși țin și miercurea ca zi de post de-a lungul întregului an).


Slava indelung-rabdarii TALE DOAMNE, SLAVA Tie Doamne!

Zadkielix alias D.M

Marţea cea Mare a Saptamanii Patimilor

Stihiri de la utrenie (stihologia)

"Iată mirele vine în miezul nopţii şi fericită este sluga pe care o va afla priveghind; iară nevrednic este iarăşi pe carele va afla lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul să nu te îngreuiezi, ca să nu te dai morţii, şi afară de împărăţie să te încui. Ci te deşteaptă strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Dumnezeule; pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu,miluieşte-ne pe noi."

"Pe Mirele, fraţilor, să iubim, candelele noastre să le grijim, întru bunătăţi strălucind şi în dreapta credinţă; ca să intrîm împreună cu Dânsul la nuntă gătiţi, cu fecioarele cele înţelepte ale Domnului. Că Mirele, ca un Dumnezeu, dă tuturor dar cunună nestricăcioasă."

"Sfat fără de lege asupra Ta, Mântuitorule, adunând din răutate cu pizmă preoţii şi cărturarii, au îndemnat pe Iuda spre vânzare. Pentru aceasta ieşind fără de ruşine, a grăit asupra Ta popoarelor celor fără de lege, zicând: Ce-mi veţi da mie şi eu voi da pe El în mâinile voastre? Mântuieşte sufletele noastre, Doamne, de osânda acestuia."

"Iuda, cel cu mintea iubitoare de argint, s-a întărâtat asupra Învăţătorului, vrăjmaşul; s-a sfătuit, a gândit vânzare, a căzut din lumină, primind întunericul; a tocmit preţul şi a vândut pe Cel fără de preţ. Pentru aceasta a şi aflat răsplătire precum a făcut ticălosul: spânzurare şi moarte cu durere. Ci pe noi mântuieşte-ne, Hristoase, Dumnezeule, de soarta lui, iertare de greşale dăruind celor ce prăznuim, cu dragoste, prea curatele Tale patimi."
La ceasul sfârşitului, suflete, gândind, şi de tăierea smochinului temându-te, talantul cel dat ţie cu iubire de osteneală lucrează-l, ticăloase, priveghind şi strigând; ca să nu rămânem afară din cămara lui Hristos.
Icos

Pentru ce te leneveşti, ticălosul meu suflet? Pentru ce ţi se nălucesc fără de vreme griji netrebnice? Pentru ce te zăboveşti cu lucruri trecătoare? Ceasul cel de apoi acum este şi ne vom despărţi de la aceste de aicea. Până când ai vreme trezeşte-te strigând: greşit-am Ţie, Mântuitorul meu, să nu mă tai ca pe smochinul cel neroditor; ci ca un îndurat milostiveşte-Te, Hristoase, spre mine, cel ce strigă cu frică: Să nu rămânem afară din cămara lui Hristos.

Lunea cea Mare a Saptamanii Patimlor

Prima zi a Săptămânii Patimilor începe cu Vecernia de sâmbătă seara, care conduce spre slujba Intrării Domnului în Ierusalim de a doua zi dimineața (Duminică). Hristos își face intrarea triumfală în Ierusalim, fiind primit cu ramuri de palmier (la români credincioșii aduc la biserică ramuri de salcie), ca un împărat; astfel se vestește venirea pe pământ a Împărăției Cerurilor.
Lunea Mare

Primele trei zile ale Săptămânii Patimilor (sau Săptămânii Mari) ne amintesc de ultimele porunci/sfaturi/îndrumări lăsate de Hristos ucenicilor Săi. Acestea sunt învățăturile amintite în slujba Ceasurilor (ținute după rânduiala din Postul Mare), urmate de Obedniță și de Vecernia unită cu Liturghia Darurilor mai înainte sfințite (zisă a sfântului Grigorie Dialogul, papa Romei).

Slujba Utreniei (numită denie) săvârșită în serile Duminicii Floriilor și a zilelor de luni și marți din Săptămâna Patimilor sunt grupate în jurul temei Mirelui, inspirate din Pilda celor zece fecioare (Matei 24, 1-13) care cheamă la pregătirea pentru A Doua Venire a lui Hristos, căci "în mijlocul nopții vine furul".
Stihiri la utrenie (stihologia)

"Iată Mirele vine în miezul nopţii şi fericită este sluga pe care o va afla priveghind; iară nevrednic este iarăşi pe carele [îl] va afla lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul să nu te îngreuiezi, ca să nu te dai morţii, şi afară de împărăţie să te încui. Ci te deşteaptă strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Dumnezeule; pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi."

"Cinstitele patimi au răsărit lumii în această zi, ca nişte lumini de mântuire, că Hristos merge să pătimească din bunătatea Sa. Cel ce cuprinde toate cu palma, primeşte a Se răstigni pe lemn, ca să mântuiască pe om."

"Judecătorule cel nevăzut, cum Te-ai văzut cu trup şi mergi să Te ucizi de oameni fără de lege, judecând judecata noastră cu patima Ta! Pentru acesta, laudă, mărire şi slavă înălţând stăpânirii Tale, Cuvinte, cu un glas le aducem Ţie."

"Ziua aceasta luminat aduce începuturile patimilor Domnului; veniţi dar, iubitorilor de prăznuire, să-L întâmpinăm cu cântări. Că Ziditorul merge să ia răstignire, întrebări şi bătăi, judecându-Se de Pilat. Şi încă lovindu-Se de la rob cu palma peste cap; toate va să le rabde, ca să mântuiască pe om. Pentru aceasta strigăm: Iubitorule de oameni, Hristoase Dumnezeule, dăruieşte iertare de greşale celor ce se închină cu credinţă preacuratelor Tale patimi."

Evanghelia de la Sf Ap si Ev Matei 21, 18-46

18 Dimineaţa, a doua zi, pe când se întorcea în cetate, a flămânzit;
19 Şi văzând un smochin lângă cale, S-a dus la el, dar n-a găsit nimic în el decât numai frunze, şi a zis lui: De acum înainte să nu mai fie rod din tine în veac! Şi smochinul s-a uscat îndată.
20 Văzând aceasta, ucenicii s-au minunat, zicând: Cum s-a uscat smochinul îndată?
21 Iar Iisus, răspunzând, le-a zis: Adevărat grăiesc vouă: Dacă veţi avea credinţă şi nu vă veţi îndoi, veţi face nu numai ce s-a făcut cu smochinul, ci şi muntelui acestuia de veţi zice: Ridică-te şi aruncă-te în mare, va fi aşa.
22 Şi toate câte veţi cere, rugându-vă cu credinţă, veţi primi.
23 Iar după ce a intrat în templu, s-au apropiat de El, pe când învăţa, arhiereii şi bătrânii poporului şi au zis: Cu ce putere faci acestea? Şi cine Ţi-a dat puterea aceasta?
24 Răspunzând, Iisus le-a zis: Vă voi întreba şi Eu pe voi un cuvânt, pe care, de Mi-l veţi spune, şi Eu vă voi spune vouă cu ce putere fac acestea:
25 Botezul lui Ioan de unde a fost? Din cer sau de la oameni? Iar ei cugetau întru sine, zicând: De vom zice: Din cer, ne va spune: De ce, dar, n-aţi crezut lui?
26 Iar de vom zice: De la oameni, ne temem de popor, fiindcă toţi îl socotesc pe Ioan de prooroc.
27 Şi răspunzând ei lui Iisus, au zis: Nu ştim. Zis-a lor şi El: Nici Eu nu vă spun cu ce putere fac acestea.
28 Dar ce vi se pare? Un om avea doi fii. Şi, ducându-se la cel dintâi, i-a zis: Fiule, du-te astăzi şi lucrează în via mea.
29 Iar el, răspunzând, a zis: Mă duc, Doamne, şi nu s-a dus.
30 Mergând la al doilea, i-a zis tot aşa; acesta, răspunzând, a zis: Nu vreau, apoi căindu-se, s-a dus.
31 Care dintr-aceştia doi a făcut voia Tatălui? Zis-au Lui: Cel de-al doilea. Zis-a lor Iisus: Adevărat grăiesc vouă că vameşii şi desfrânatele merg înaintea voastră în împărăţia lui Dumnezeu.
32 Căci a venit Ioan la voi în calea dreptăţii şi n-aţi crezut în el, ci vameşii şi desfrânatele au crezut, iar voi aţi văzut şi nu v-aţi căit nici după aceea, ca să credeţi în el.
33 Ascultaţi altă pildă: Era un om oarecare stăpân al casei sale, care a sădit vie. A împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea teasc, a clădit un turn şi a dat-o lucrătorilor, iar el s-a dus departe.
34 Când a sosit timpul roadelor, a trimis pe slugile sale la lucrători, ca să-i ia roadele.
35 Dar lucrătorii, punând mâna pe slugi, pe una au bătut-o, pe alta au omorât-o, iar pe alta au ucis-o cu pietre.
36 Din nou a trimis alte slugi, mai multe decât cele dintâi, şi au făcut cu ele tot aşa.
37 La urmă, a trimis la ei pe fiul său zicând: Se vor ruşina de fiul meu.
38 Iar lucrătorii viei, văzând pe fiul, au zis între ei: Acesta este moştenitorul; veniţi să-l omorâm şi să avem noi moştenirea lui.
39 Şi, punând mâna pe el, l-au scos afară din vie şi l-au ucis.
40 Deci, când va veni stăpânul viei, ce va face acelor lucrători?
41 I-au răspuns: Pe aceşti răi, cu rău îi va pierde, iar via o va da altor lucrători, care vor da roadele la timpul lor.
42 Zis-a lor Iisus: Au n-aţi citit niciodată în Scripturi: "Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns să fie în capul unghiului. De la Domnul a fost aceasta şi este lucru minunat în ochii noştri"?
43 De aceea vă spun că împărăţia lui Dumnezeu se va lua de la voi şi se va da neamului care va face roadele ei.
44 Cine va cădea pe piatra aceasta se va sfărâma, iar pe cine va cădea îl va strivi.
45 Iar arhiereii şi fariseii, ascultând pildele Lui, au înţeles că despre ei vorbeşte.
46 Şi căutând să-L prindă, s-au temut de popor pentru că Îl socotea prooroc.
Condac

"Iacov plângea pentru lipsirea lui Iosif, şi viteazul şedea în căruţă, ca un împărat cinstindu-se; că desmierdărilor egiptencei atuncea nefăcându-se rob, s-a preaslăvit de la Cel ce vede inimile oamenilor şi trimite cunună nestricăcioasă."

Icos

"Peste tânguire să mai adăugăm acum tânguire şi să vărsăm lacrimi, plângând împreună cu Iacov pe Iosif, pururea slăvitul şi curatul, pe cel ce s-a robit cu trupul, iar sufletul şi l-a păstrat nerobit; şi a domnit peste tot Egiptul. Că Dumnezeu dă slugilor Sale cunună nestricăcioasă."

SLAVA TIE INDELUNG-RABDARII TALE Doamne, Slava Tie Doamne Iisuse Hristoase Fiul Lui Dumnezeu!!!

Zadkielix alis D.M

Despre Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor

***Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Patimilor este săptămâna de la sfârșitul Postului Paștilor, de la Sâmbăta lui Lazăr până la sărbătoarea Paștilor. Se mai numește și Săptămâna Mare.
***
Deși există puține surse care să indice modul în care era celebrată Săptămâna Patimilor în Biserica timpurie, se pare totuși că aceasta este o practică foarte veche. Deja în secolul al IV-lea celebrarea acesteia pare să fi fost deja o practică bine stabilită, structurată într-un mod asemănător celui din zilele noastre. Aetheria, aflată în pelerinaj la Ierusalim cândva la sfârșitul sec. al IV-lea d.Hr. descria astfel cele petrecute după slujba din Sâmbăta lui Lazăr: "...a început săptămâna Paștilor, pe care ei o numeau Săptămâna Mare", amintind de procesiunile de pomenire a Intrării Domnului în Ierusalim în prima zi a săptămânii (duminică). În timpul acestei săptămâni, se face pomenirea Patimilor și Răstignirii Mântuitorului.
***
După Sâmbăta lui Lazăr (în care se face pomenirea învierii lui Lazăr de către Hristos și făgăduința învierii tuturor), se intră în ultima săptămână a Postului Paștilor (Postul Mare), Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, timp în care în slujbele bisericești se face pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe pământ, înainte de Răstignirea și Învierea Lui. În timpul acestei săptămâni, slujbele Utreniei se săvârșesc în seara zilei dinainte (sub formă de Denie), conform obiceiului vechi care spune că ziua începe la apusul soarelui și se sfârșește la apusul soarelui din ziua următoare.
***

Slava Tie undelung-rabdarii Tale Doamne, slava Tie Doamne Iisuse Hristoase, Mantuitorul Lumii, Amin!

Concurs Kamikaze de încurajare a lecturii la om

Concurs Kamikaze de încurajare a lecturii la om

W.H. Hudson - Palatele verzi

Credeți că extra­te­reș­trii au viață sexuală normală?
Trimiteți un răspuns (care să îl umple de invidie pe sexologul Bebe Mihăescu) pe adresa redacţiei și puteți cîștiga o carte de la Editura Nemira: Palatele verzi, de W.H. Hudson.

Raspuns

Tinand cont de criza actuala, de tulburarea si continuul freamat, numai extraterestrii se pot declara satisfacuti si multumiti, deoarece ei sfideaza imponderabilitatea!


Zadkielix alias D.M

Concurs Kamikaze de încurajare a lecturii la om

Concurs Kamikaze de încurajare a lecturii la om

Arthur C. Clarke - 2001: Odiseea spatiala

Cine credeți că îi va scrie memoriile lui Traian Băsescu?


Ce intrebare binevenita! E simpla!Woody cea Rea dimpreuna cu Eba, sustinuti de PitiBoc vor edita o editie de lux, cartonata si ilustrata cu cele mai notorii si demne de a fi remarcate aspecte, din cele doua mandate ale lui Zeus. Nota Bene- Editiile vor fi incluse automat in patrimoniul lucrarilor protejate de organisme ca UNESCO, pana la Salvati Copii deoarece prefata o vor semna Patapievici, Plesu si Cartarescu.

Concurs Kamikaze de încurajare a lecturii la om Aprilie 2011

Concurs Kamikaze de încurajare a lecturii la om 6 Aprilie 2011

Care ar fi mîncarea preferată a unui canibal vegetarian?

Mancarea preferata a unui exponat de lux catalogat ca si “canibal vegetarian” variaza. Poate ca este chiar traditionala carne de pe timpuri, cu accente de soia, prelucrata si modificata. Cu tehnologia actuala procesul se realizeaza usor.In laboratoarele ministerelor afiliate sub tutela grijulie a domnului Boc, pentru multime s-a ajuns la unui stil de viata bazat, in vreme de foamete pe reducere si tratare cu inlocuitori.Pofta buna! )

Capodopere ale "poetului inchisorii"- Radu Gyr

Că-nvins nu eşti atunci cînd sîngeri, nici dacă ochii-n lacrimi ţi-s;
adevăratele înfrîngeri
sînt renunţările la vis…

 

(Radu Gyr, “Cîntec de luptă”)

Maurice Ravel- Piece en forme de habanera

                        Superba piesa intr-o multitudine de conceptii interpretative!


 Auditie placuta!


                                           Zadkielix alias D.M

Pacaleala de 1 Aprilie din partea politrucilor

 Credeati ca aceste entitati ce ne guverneaza ne-au abandonat?
 Si nu sunt aici doar sa ne distreze...dar nu fac parte din gusturile mele
 Evident ca in poza, sunt modificati (genetic, inca nu i-am depistat)
:))
 Oricum, poza e mai mult decat elocventa, asemenea unui mod de a STRIGA, A SEMNALA PACALEALA LOR!

     Ei doar indeplinesc rolul de a ne ...."distra", prin toate masurile, butaforiile si declaratiile pe care ni le impartasesc...
 Acum, de 1 Aprilie, in deplina si nestavilita lor intelepciune, au decis sa ne "linisteasca" prin declaratii cu tenta sforaitoare.
 Dupa opinia lor SUPEROPTIMISTA, incepand cu 1aprilie 2011adica...de azi , nu numai ca "Romania iese din recesiune", asa cum a anuntat Emil Boc, 
 Cu scuzele de rigoare, acest anunt imi aminteste de un banc ce suna cam asa...
"Doua schelete se întâlnesc noaptea la tomberon:
- Tu când ai murit, înainte de iesirea din recesiune sau dupa?
- Sunt înca viu."

...
  Restul vine de la Cheloo... PARANOIA E MARE la unii...

   Trist inchei aici, gandindu-ma la aceasta urata farsa a acestor PAPAGALI, ce mai devreme sau mai tarziu, tot vor da socoteala!










                 Zadkielix alias D.M