O mica reflectie personala despre Ziua Copilului

                             O mica reflectie despre Ziua Copilului

                     

          Cuvintele lui Hristos ” Lăsaţi copiii să vină la Mine, că a unora ca aceştia este Împărăţia cerurilor, (Matei 19,14) este o poruncă pentru noi toţi asemeni unui frumos îndemn
 Aceste cuvinte sunt o poruncă pentru noi toţi care vrem să ne mântuim, şi să ne silim să avem inimă smerită şi nevinovată de copii.
 Dar OBSERV că nu a zis că numai a acestora este Împărăţia cerurilor, ci: “a unora ca aceştia”.
Adică toţi care prin darul lui Dumnezeu şi prin lucrarea faptelor bune ajung la măsura curăţeniei şi a nevinovăţiei pruncilor, vor dobândi Împărăţia cerurilor. Această poruncă priveşte şi pe părinţii trupeşti. Că au prima datorie faţă de copii să le dea viaţă, să-i lase să vină la viaţă, iar nu să-i omoare.
Apoi au poruncă să-şi crească copiii în credinţă şi în frică de Dumnezeu, în rugăciune şi în viaţă curată. De vor face aşa, copiii lor vor creşte bine, vor purta în ei pe Hristos şi vor urma toată viaţa lui Hristos. În felul acesta vor împlini şi ei porunca Domnului: “Lăsaţi copiii să vină la Mine!”
  Mântuitorul nostru Iisus Hristos, fiind Însuşi izvorul nemărginit al dragostei, al curăţiei şi al nevinovăţiei, din dragostea Sa cea nemărginită iubeşte pe copii pentru nevinovăţia lor şi îi cheamă la Sine, ca să ne dea nouă pildă spre a urma cu fapta curăţenia, nevinovăţia şi nerăutatea pruncilor şi a copiilor curaţi. Prin cuvintele: “Lăsaţi copiii să vină la Mine” , Domnul ne arată că El iubeşte pe copii şi nevinovăţia lor şi cu pilda ne îndeamnă pe toţi să fim ca ei.
Mai mult, mântuitorul nostru Iisus Hristos a zis: “De nu vă veţi întoarce şi de nu veţi fi ca pruncii, nu veţi intra întru Împărăţia cerurilor” (Matei 18,3). Dar la această nevinovăţie şi curăţenie a pruncilor, sfinţii lui Dumnezeu prin mari lupte, osteneli şi chinuri, au ajuns.
O sa închei spunand si urmatoarele...
Ca şi în cazul altor zile de acest fel, stabilite oficial, putem să le ignorăm sau putem să facem doar paradă de ele, ca să ne arătăm conformismul faţă de angajamente politice, însă putem şi să le înţelegem într-un sens mai profund, cel pe care ni-l conferă credinţa în Dumnezeu, credinţă în lumina căreia copilul şi copilăria au o însemnătate cu totul aparte.
Copiii sunt un DAR de mare preţ pentru orice familie şi pentru orice societate din lumea aceasta: “Fericit omul care îşi va umple casa sa de copii, căci nu se va ruşina când va grăi cu duşmanii săi în poartă” (Ps. 126,5), spune psalmistul, iar Mântuitorul Însuşi ne îndeamnă să fim precum copiii şi ne asigură că unora ca acestora este Împărăţia cerurilor (Mt 18,3).
  Lipsa lor de răutate, curăţia şi puritatea lor sunt valorile pentru care Dumnezeu mai ţine lumea... Ei sunt nădejdea şi speranţa noastră de mai bine.De aceea, trebuie preţuiţi, indrumaţi si totodata supravegheaţi, ca peste timp sa-si aduca aminte si de noi...copii mai varstnici!

Pasajul cu pricina ce mi-a trezit aceasta reflectie este urmatorul :

Biblia Ortodoxă
Sfânta Evanghelie după Marcu

13.	Şi aduceau la El copii, ca să-Şi pună mâinile peste ei, dar ucenicii certau pe cei ce-i aduceau.
14.	Iar Iisus, văzând, S-a mâhnit şi le-a zis: Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci a unora ca aceştia este împărăţia lui Dumnezeu.
15.	Adevărat zic vouă: Cine nu va primi împărăţia lui Dumnezeu ca un copil nu va intra în ea.
16.	Şi, luându-i în braţe, i-a binecuvântat, punându-Şi mâinile peste ei.

 Cu speranta ca nu v-am indispus sau plictisit va invit si data viitoare sa-mi lecturati postarile!
Dumnezeului nostru Slava si  Inchinaciune, in vecii nesfarsiti!  Amin


                Zadkielix alias Prof. Dr. Daniel Mihai