Despre conceptul de “reproducere fidela” in muzică -episodul VIII

Despre conceptul de “reproducere fidela” in muzică -           episodul VIII

Realitatea virtuala sau ceva iluzoriu?

În acest episod am sa “tratez” cu un plus de atentie un anumit aspect ce tine propriu-zis de acea  capacitate a anumitor  sisteme fiabile de muzica ce practic sunt mult mai accesibile publicului decât sistemele imaginate de inginerii de sunet sau de cei ce proiecteaza si impulsioneaza industria aceasta, a redarii fidele a sunetului.

Bineinteles, cu ajutorul imaginatiei (doarece mi-am propus ca aceste lucruri scrise de mine sa fie valabile si peste 20-30 de ani) ar trebui sa inseram si concepte revolutionare ca de pilda cel al realitatii virtuale.

Si, fara sa intru abrupt in despicarea si tratarea exhaustiva a acestui termen v-as propune un exercitiu de imaginatie.

Pornind de la ipoteza (verificata) conform careia  Universul se caracterizează printr-o stare de dualitate la toate nivelurile, conceptul mai sus amintit are tangenta cu spectrul sonor. Mişcarea de expansiune şi  de contracţie, forţa centrifugă şi cea centripetă, sus şi jos, energia şi materia, toate acestea constituie manifestări ale dualităţii existenţei.

Realitatea virtuala (Virtual Reality sau VR) este o tehnologie cu ajutorul careia omul patrunde in lumi create de calculatoare si poate chiar sa influenteze aceasta lume ireala.

VR poate fi aplicata in numeroase domenii: in dirijarea circulatiei aeriene, in stiinta medicala, in parcurile de distractii, in proiectarile industriale si in diferite domenii administrative.Ideea de baza a realitatii virtuale s-a nascut in anii 1930, cand cercetatorii au creat un simulator de avion pentru piloti.

Acum ca am lamurit (la nivel minimal) as dori sa va imaginati urmatorul lucru.

Este bine stiut ca industria jocurilor pe calculator s-a dezvoltat cu o rapiditate incredibila, fara a fi perturbata de niciun  fel de oprelisti.

Daca s-ar crea vreun dispozitiv, pentru orice fel de jucator (gamer) si astfel, din punct de vedere fonic s-ar permite dezvoltatorilor să creeze o nouă experienţă de imersiune în lumea aceasta colorata, astfel încât jucătorii să se simtă ca făcând parte din lumea virtuală, cu ce fel de muzica sau sunete v-ati dori sa fie insotit demersul dumneavoastra ?

 Imaginati-va ca totul s-ar compune dintr-un display montat pe cap, care funţionează în combinaţie cu  o camera pentru a oferi o experienţă de realitate virtuală. Senzorii de inerţie încorporaţi în casca virtuală ar  transmite mişcările capului către camera, astfel incat imaginea virtuală cat si disponibilitatea si usurinta jucatorului ar depinde exclusiv de setul de sunete, de zgomote sau efecte ce v-ar ghida sau crea senzatia de AUTENTIC, de  REAL!

Faptul ca multitudinea de sunete  care vin din faţă, din spate sau din lateral,  ar recreea un ansamblu armonios s-ar solda cu diversificarea “muzicii” in functie de gusturile jucatorului.

Faptul ca pana şi sunetele stereoscopice ar trebui  sa fie “venite” oarecum de deasupra sau sub jucător ar crea cu adevarat senzatie.

 Altfel, cum anume v-ati explica nevoia de a nu trata doar ca ambient setul acesta de sunete?Mergand ceva mai departe, mi-as dori ca, in acest experiment (poate ca m-as oferi si ca voluntar) nevoia de a fi ghidat de muzica (set de sunete , etc ) este una dintre conditiile de baza.Si, mergand pe aceasta ipoteza, faptul ca totul se leaga de imensa activitate cerebrala, atentia si detasarea tuturor utilizatorilor reprezinta tocmai un imens castig. 
Ca exemplu, utilizatorii vor putea auzi sunetul creat de un elicopter sau chiar paşii personajului “jucat” prin tronsoane melodico-ritmice standard, fara a fi schimbate permanent deoarece nevoia de usurinta cat si de indemanare trebuie satisfacuta. Iar, ca ultim posibil amanunt, as considera ca si recomandare faptul ce se leaga de ideea de spatializare a sunetelelor ce merita sa fie schimbate în timp real, în funcţie de orientarea mainilor, a capului sau a trunchiului.  

Ca de obicei exista si loc de a imbunatati aceasta coordonare : sunet-miscare prin diversele forme de analiză a sunetelor (standard, asa cum am convenit), tocmai in demersul de a îmbunătăţi echipamentul audio, încercand  să se reducă orice tip de eventuale distorsiuni, prin precizia cu caracter fix, matematic, robotizat a acestei incercari de afisare a realitatii din jocuri.

 În timp ce măsurători noi sunt încă în curs de concepere, totul este programat sa evolueze în contextul in care muzica nu afecteaza emotional ci dirijeaza, calmeaza si asigura starea de naturalete a jucatorului.

Cu speranta ca am incercat sa creionez un anume prototip de “sunet” in cadrul altui parametru denumit stiintific-“realitate virtuala”, va invit sa visati si sa va imaginati propria dumneavoastra regula si, de ce nu sa va fixati pe un anume set de sunete.

Rezultatul unei astfel de evaluari ar fi aproape întotdeauna un consens în rândul celor ce apreciaza tot ceea ce am expus pana acum, cu privire la caracterul eminamente ajutator, al parametrului fonic .

      Zadkielix  alias Prof. Dr. Daniel Mihai