“Cincizeci de umbre ale lui Grey” s-ar putea sa fie o lectura placuta, dar asta nu insemna ca ea ne va si ajuta sa intelegem ce gandesc altii, asa cum o poate face lecturarea unei carti precum “Razboi si Pace”, de exemplu. Aceasta este concluzia unui nou studiu care a subliniat ca prin comparatie cu opere de fictiune populare astazi, cele mai mari realizari ale literaturii ne imbunatatesc capacitatea de a intelege gandurile, emotiile si motivatiile celor din jurul nostru.
David Kidd,autorul studiului, este expert in studierea teoriilor care impart fictiunea in doua categorii. Atunci cand citim un bestseller palpitant, dar predictibil, “este ca si cum textul ne ia si ne poarta intr-o plimbare cu un roller-coaster unde toata lumea experimenteaza acelasi lucru”, a explicat Kidd. Literatura, pe de alta parte, ii atribuie citorului mult mai multa responsabilitate. Lumile sale imaginare sunt pline de personaje care au motivatii neexplicate si care creaza confuzii. Aici nu exista constructii sigure referitoare la ceea ce ar trebui sa simtim sau in cine ar trebui sa ne incredem.
Kidd si consultantul sau, Emanuele Castano specialist in psihologie sociala, au presupus ca aceste abilitati pe care noi le folosim pentru a naviga lumile fictive ne sunt de ajutor si in viata reala. Mai exact, cei doi au presupus ca acest lucru contribuie la imbunatatirea asa-numitei teorii a mintii. Teoria mintii este abilitatea de a intui starea mentala a altuia, de a cunoaste, de exemplu, ca atunci cand cineva ridica mana in fata noastra vrea sa batem palma si nu sa ne loveasca. Astfel, aceasta teorie este apropiata de empatie, capacitatea de a recunoaste si de a impartasi sentimentele altora. Un numar din ce in ce mai mare de dovezi sustin relatia dintre lecturarea fictiunii si teoria mintii. Insa multe dintre aceste dovezi sunt bazate pe corelatii: indivizii care se declara cititori inraiti ai cartilor de fictiune se descurca mai bine la testele ce masoara empatia, de exemplu.
Pentru a masura efectele cognitive imediate pe care le au doua tipuri de fictiune, Castano si Kidd au creat cinci experimente. In fiecare dintre experimente, ei i-au rugat pe subiecti sa citeasca 10-15 pagini fie din opere de fictiune populare astazi, fie din cele mai mari realizari ale literaturii. Acestea din urma includeau povestiri de Anton Chekhov si Don DeLillo, dar si povestiri din The PEN/O. Henry Prize (o colectie anuala care cuprinde 20 de povestiri) sau National Book Award. Paginile extrase din opere de fictiune populare proveneau din carti care s-au aflat in topurile Amazon.com, precum cele scrise de Danielle Steel, Gillian Flynn sau Robert Heinlein.
Cand participantii au terminat de citit, ei au fost supusi unor teste create pentru a le masura teoria mintii. In unul dintre teste, intitulat Diagnostic Analysis of Nonverbal Accuracy 2–Adult Faces (DANVA2-AF), subiectii au fost rugati sa urmareasca pentru 2 secunde fetele mai multor indivizi si sa declare daca acestia pareau fericiti, speriati, nervosi sau suparati. Intr-un test mai nuantat, Reading the Mind in the Eyes Test (RMET), participantii au vazut doar parti din fetele inidivizilor pentru ca apoi sa fie rugati sa aleaga emotii mai complexe precum “contemplativ” sau “sceptic”.
In medie, ambele grupuri s-au descurcat mai bine la teste, comparativ cu grupurile de control care erau formate din indivizi care fie nu citisera, fie citisera alt gen de extrase.
Totusi, s-a observat o diferenta importanta si intre primele doua grupuri. Mai exact, cei din grupul care a lecturat mari realizari ale literaturii au obtinut un scor mult mai mare, comparativ cu cei care au citit opere fantastice populare astazi.
Psihologul Raymond Mar, de la universitatea York, din Toronto, noteaza ca pana si cele mai mici efecte alte literaturii sunt importante, avand in vedere ca ele au consecinte in lumea reala, reducand probabilitatea neintelegerilor sociale.
Wikipedia, enciclopedia liberă
| Cincizeci de umbre ale lui Grey | |
Coperta cărții ”Cincizeci de umbre ale lui Grey” (versiunea română) | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Autor | E. L. James |
| Gen | Roman de dragoste și erotism |
| Ediția originală | |
| Titlu original | Fifty Shades of Grey |
| Editură | Vintage Books |
| Limbă originală | Engleză |
| Țară de prima lansare | Regatul Unit |
| Data publicării | 20 iunie 2011 |
| Număr de pagini | 514 |
| ISBN | 978-1-61213028-6 |
| OCLC | 780307033 |
| Ediția tradusă | |
| Traducător(i) | Constantin Dumitru Palcus |
| Editură | „Trei” Colecția Eroscop |
| Data apariției în România | 2012[1] |
| Număr de pagini | 616 |
| ISBN | 978-973-707-663-2 |
modifică  | |
Este remarcat pentru scenele erotice explicite în combinație cu elementele practicii sexuale care implică robie/disciplină, dominare/supunere și sadism masochism. Inițial autoarea a publicat-o ca o carte electronică, dar succesul cărții în format electronic a determinat tipărirea ei (drepturile de publicare fiind obținute de către editura Vintage Books în martie 2012), iar vânzările au depășit și cele mai optimiste așteptări.[4] Al doilea și al treilea volum din serie, Cincizeci de umbre întunecate șiCincizeci de umbre descătușate au fost publicate în 2012.Cincizeci de umbre ale lui Grey[2] (în engleză: Fifty Shades of Grey) este un roman de dragoste și erotism apărut în 2011, scris de E. L. James(en)[3]. Este primul volum din trilogia Cincizeci de umbre care prezintă povestea dintre tânăra absolventă Anastasia Steel și tânărul om de afaceri Christian Grey.
Cincizeci de umbre ale lui Grey a fost în topul vânzărilor peste tot în lume, inclusiv în Regatul Unit și Statele Unite. Seria a fost vândută în peste 100 de milioane de copii în întreaga lume, tradusă în 52 de limbi și a atins recordul de cel mai rapid volum vândut din toate timpurile.[5] Criticile la adresa cărții au fost împărțite, în unele dintre acestea calitatea prozei fiind considerată slabă. Universal Pictures și Focus Features plănuiesc un film adaptat după carte, ce este programat pentru lansare pe 13 februarie 2015.
A fost tradus și în limba română.Traducerea în limba română este disponibilă (parțial) și online.
Surse: Science Mag, Wikipedia
Zadkielix alias Prof. Dr. D.M
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu