Sunt destul de multe lipsuri în România de azi... Poate ca nu spun sau nu citez din “Povestile Nemuritoare” insa se simte acest lucru.. De exemplu, unii n-au bani, alţii n-au ce mânca, alţii n-au casă şi nici loc de muncă, dar există o lipsă uriaşă, mai rea decât deficitul bugetar, care ne loveşte pe toţi: lipseşte acel dram de respect sau mai bine zis acel spirit de a face ceva bun...Totzi se lupta in numele propiu si uita de toata ruşinea...
Ce ar fi dacă o fiinţă umană ar avea o carenţă de calciu cât deficitul de prostie (ca sa nu amintesc de acea...ruşine) si nu s-ar mai vindeca niciodata? In actuala conjunctura a României,persoana in cauza s-ar zbate în convulsii cu spume la gură...
E interesant cum si in momentele de extaz, si de agonie, ratiunea il paraseste pe om precum un spirit reunindu-se cu neantul unei dimineti aproape fosforescente.Nu vorbesc de lucruri care ma depasesc...
Am intrat intr-o noua etapa a vietzii ce a inceput “en fanfare” cumulte convulsii ,tipete si strai foarte violente...
Insa , nu voi ceda!
Crede-tzi-ma...cAT EXISTA ACEA DORINTZA DE A ARATA SI A-MI DEMONSTRA MIE PERSONAL CA”SE POATE SI MAI BINE” ,VOI FI POATE MAI ATENT SI MAI PERSPICACE...
Acest tip de discuţie pare a deveni ceva la ordinea zilei când vine vorba despre UNII ce se vor si se cred mai interesantzi in a “ma pune la respect” intr-un mod arbitrar.,chiar “fara nici unDumnezeu”...!
Nu voi mai insista asupra acestor aspecte ci, cu sperantza ca toate se vor clarifica ma voi ruga Celui ce ma ocroteste sa ma schimbe intr-o persoana cu echilibru, demnitate si mult mai mare...rezistentza la toate aceste ispite...
D.M
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu