Despre conceptul de “reproducere fidela” in muzică (episodul V)
Deoarece atât de multe aspecte legate de muzica nu sunt măsurabile din punct de vedere fizic, dar sunt usor sesizabile din punct de vedere sonor, high end-a elaborat propriile sale metodologii pentru determinarea opiniilor cu caracter informativ ,cu privire la exactitatea componentelor audio. Ca urmare domnul Harry Pearson-un teoretician american (cat si unul dintre “parintii fondatori” a industriei DJ-ilor) solicită această metodologie “de observare”. O evaluare subiectiva ar implica o persoana ce are posibilitatea de a asculta o componentă într-un mediu necontrolat, pentru o perioadă nedeterminată de timp, apoi , tot asa de a descrie acel sunet. Evaluatorul poate să fie, totuşi prioritatea dată (sau dimpotriva) , o anumită marcă de unitate în cadrul acestei insolite testari; ascultarea lui poate fi modificată de starea de spirit sau de alte fenomene psihologice; el poate să nu fie familiarizat cu sunet muzicii live, poate exista o interacţiune neobişnuita cu restul sistemului sau unitar. Un obiectiv metodologic este oarecum ambiguu sau lipsit de relevanţă in a fifost descris folosind măsurători fizice “clasice” în general.
Metodologia observaţionala foloseste rigoarea scolii obiective şi a aparatelor de şcoală subiective- urechea / creierul, cele mai sensibile dispositive existente pentru evaluarea sunetului.
O agendă tipica pentru evaluarea acestor observaţii include urmatoarele aspecte: o multitudine de independente, evaluari izolate, care sunt foarte familiare cu sunetele produse de muzica live, concomitent dublata de arsenalul de componente de receptare (inregistrare/redare/masterizare) ce trebuie solicitat . Trebuie avut in atentie si dezvoltarea diferitelr sisteme cat şi mediile (acustice/non-acustice) în care se evalueaza de la emitator la receptor pornind de la simpla, banala unitate. Astfel, in 50 de ani de ceretari, de experimenari s-a dovdit faptul ca o perioadă suficient de lungă de timp petrecuta la unitatea de ascultare reprezinta absolutul, astfel încât “coloratiile” subtile pot fi de domeniul trecutului sau dimpotriva sesizabile,evidente.
Motivul pentru aceste inedite sar si necesare teste nu sunt cele folosite de vreo comunitate stiintifica ci se datorează faptului că grija pentru fenomenul muzical, pentru calitate este un parametru ce se doreste a fi respectat.
De aceea este alocat timp suficient tuturor inginerilor de sunet, astfel incat produsul final finit să fie scutit de orice fel de crestere a nivelului de stress determinat de aceste teste, ce ar împiedica ascultarea relaxata sau “degajarea” unor anumite secvente pline de distorsiuni. Rezultatul unei astfel de evaluari este aproape întotdeauna un consens în rândul evaluatorilor cu privire la caracterul fonic al acestora .
De o importanţă extremă pentru acurateţe a reproducerii muzicale, precum şi evaluarea pe care aceasta reproducere o solicita este acurateţea înregistrărilor performa(n)te prin intermediul sistemului de redare.
Realitatea virtuala mentionata mai devreme, nu este la fel de probabil să apară cu înregistrări inferioare. Deoarece sunt proiectate pentru a rezolva cât mai multe informaţii posibile, în mod corect, de la o înregistrare la alta, un sistem precis va lasa o informatie corecta.
La fel ca cele mai multe unităţi de High End ce sunt construite cu ideea că cel puţin cantitatea circuitului de piese de cea mai inalta calitate va duce la cea mai mică denaturare a semnalului muzical -(deoarece fiecare lucru ce trece prin ea va denatura într-un fel, nici un dispozitiv electronic nefiind perfect )-înregistrările cel mai de succes sunt realizate cu un minim de prelucrare a semnalului, efecte, sau circuitele care ar modifica semnalul muzical fiind captate de calitatea microfoanelor. Interesant ramane si aspectul care se leaga de procesul de înregistrare ce a creat cele mai multe neînţelegeri între “specialisti ,”sfârşitul ridicat al oricarui sistem audio mainstream fiind o garantie în ceea ce priveşte temeinicia oricarei înregistrari digitale audio.
Pentru a înţelege meritele şi eşecurile de înregistrare digitală, se va lua în considerare aspectele ce include notiunea de fractali de muzică (care sunt cel mai greu de înregistrat şi reprodus), precum şi modul în care acestea sunt evidente auditiv.
Zadkielix alias Prof. Dr. Daniel Mihai
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu