Despre conceptul de “reproducere fidela” in muzică (episodul IV)
În plus, unele sisteme fiabile de muzica de reproducere sunt mult mai accesibile publicului decât sistemele ce includ realitatea virtuală. Cu toate acestea, pentru o varietate, din anumite motive, aceasta mare stiinta de prelucrare- (de redare fidela a sunetului , al “circulaţiei” sitemelor audio) -rămâne un fenomen in continua dezvoltare şi este de asemeni destul de controversat.
Un motiv audio “High End” (care nu este neaparat highpriced) nu poate avea acea cota, acel “prize”, deoarece nu are acel impact atat de dorit ,în masa din simplu motiv ca toate cunostintele si preferintele consumatorilor de muzica variaza in functie de trend.
Scopul nobil, inalt, caracteristicile ce vizeaza aparatura si în general, lipsa de confort sunt unele din motive ce atarna in balanta, atunci cand consumatorul, melomanul sau iubitorul de muzica are posibilitatea de a-si achizitiona un sistem audio.
Bineinteles, deoarece conditiile acestea mai sus enumerate sunt necesare pentru redarea la parametrii optimi a oricarui fel de muzică , pretul oricarui produs poate deveni un obstacol.
“Puterea banului” va decide in proportie de 90 la suta cum anume ar putea fi senzatiile auditive, totul reflectandu-se in cheltuielile sau in imbunatatirle performanţei produsului achizitionat. Mulţi oameni sunt de asemenea reticenţi în a -si lua timp şi astfel energia necesara pentru a se educa, de la sine despre muzică şi tehnicile de ascultare. Mai mult decat atat, acest lucru se aseamana a fi asemeni unui element de scăzută prioritate pentru ei.
Principalul obstacol pentru a fi acceptat are de a face cu valabilitatea de tip “ştiinţific” din punct de vedere al cerinţelor sale. Întemeierea acestora sau “fiinţarea” de tip ştiinţific nu a fost încă proiectata de vreo modalitate a sistemelor de măsurare , de capacitate sau de a reda tot conţinutul emoţional al unui spectacol, de exemplu.
Măsurătorile folosite de industria de mainstream audio dezvăluie cumulul de distorsiuni diferite (tehnice, cat si cele anti-muzicale), zgomotul cat şi distorsiunile tuturor frecvenţelor de răspuns. Aceste teste au fost utilizate până dupa inceputul anilor 1960, atunci când denaturarea şi prelucrarea “produselor” ce includeau si zgomotul au fost reductibile pana la nimic!
In aceste conditii se explica faptul ca şi aceste sisteme au realizat maximul posibil si totodata nu au evidenţiat nici o distorisune a vreunei frecvenţe măsurabile.
Un fapt demn de remracat a fost tendinta ehnicienilor de a se autodepasi constant.Astfel se explica trecerea la diferite forme de analiză pentru a se îmbunătăţi echipamentul audio si de a încerca să se reducă aceste distorsiuni în continuare, în timp ce îmbunătăţirea preciziei a evoluat odata cu aparitia anilor 1990-2000.
În timp ce măsurătorile noi au fost primate cu entuziasm încă de la început, în contextul dezvoltarii tehnologiei sunetul a devenit o resursa cu adevarat vitala.
Zadkielix alias Prof. Dr. Daniel Mihai
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu