Despre Imperii

Ce pot zice eu sau ce imi permite mie sa ma leg de acest subiect?
Intotdeauna,din cele mai vechi timpuri,politica a condus omenirea , masa, sub aceasta masca a"protectiei", a unei asa-zise puteri a unora!
Nu e nimic de condamnat!Poate ca, uneori unii (aici nu ma minclud), sunt fascinati de aceasta idee!
Sub domnia imprevizibilului

Imperiile si istoricii impart lumea in sclavi, conducatori si rezerva tuturor un anume statut.Totodata,cateodata (sau mai mereu), aceasta gandire reprezinta un urias handicap.
De ce?
e simplu, oameni buni! Pe de o parte, nici un imperiu nu si-a prevestit vreodata caderea. Mai mult, fiecare dintre ele – chiar cunoscand istoria celorlalte – si-a imaginat ca vesnicia ii apartine. ...
Cat de fals sau cat de trecatoare e gloria! Recunosc ca , oricine e in stare sa povesteasca macar o singura data caderea unei imperiu, deoarece, din ceea ce invatam, stirile negative sau cu tenta de scandal atrag mai mult!
Insa, fara a denatura acest mesaj sau a ma considera "pierdut in spatiu", da-ti-mi voie sa va amintesc si altceva!
Ca de pilda, daca toti istoricii cunosc ca, desi cunoasterea trecutului este un mare avantaj, nimic din aceasta cunoastere nu le lumineaza prin ceva ziua de maine...
E similar acelui bogat din Noul Testament ce isi asigura toate resursele materiale, isi umple hambarele si isi spune siesi:" De acum incolo sa nu ai grija de nimic, suflete! Bea, mananca, veseleste-te!"
Continuarea , bineinteles ca e una ce o stiti! In acea noapte, Creatorul ii cere doar un singur lucru-sufletul sau...
Intrebarea , nu cumva ni se adreseaza tuturor...Bogatiile, puterea de care avem doar impresia ca o detinem, nu poate fi doar ceva iluzoriu? Sau ce valoare dam acelora in comparatie cu singura noastra avere...sufletul?
Bineinteles, nu imi place sa perorez aiurea, sisunt convins ca am deviat un pic de la subiect!
Insa, mi s-a parut de la un timp ca pana si actualul imperiu "vultur american", aflat (se stie, in declin) incearca sa si ingroape si sa-si mareasca (chit ca e criza) avutiile...
Desigur,poate fi doar o simpla parere!

Imperiile fascineaza. Pe mine nu!
Cred ca nu m-as simti bine, in statutul de executant, de asa-zis "om liber", atunci cand as sti ca lucrez pentru cineva mai mult, decat as lucra pentru mine.
Plus de asta,ideea de a fi monitorizat, de a fi controlat o detest!
Ca orice lucru care vine din trecut,toate aceste avataruri ale imperiilor par incarcate de acea maretie care prezentului ii lipseste.
Dar, se stiu si aceia care sunt "trup si suflet" pentru Sistem, pentru Imperiu!Negresit! Imperiile ii fascineaza, deopotriva, pe cei care isi revendica o istorie petrecuta in interiorul frontierelor lor si pe cei care traiesc, uneori(hazardat as spune, tolerati doar ca ar fi "valorosi sau buni pentr un anumit scop") complexul de a le fi fost sa stea...asa cu gratie pe la margine.
Si acum , pe final as fi de acord cu o singura idee! Nu cred ca ar mai fi cazul sa le inviem sau sa incercam sa le recladim! Poate , nici actiunea de a le readuce,a le rememora (ce planeaza in unele cotloane ale unor minti ce-si doresc cu tot dinadinsul sa conduca sa dicteze) nu ar reprezenta o justificare a ceea ce astazi istoricii ar numi "adevarata Istorir".
Si, sub forma de gluma as mai scrie ca astept acea zi in care imperiile viitorului sa nu mai existe sau, sa existe asa, pe de-o parte formal,fara a mai exista atata sete de a conduce, de putere etc
Bineinteles, veti spune ca -s paranoic sau utopic...Insa, se poate!
Sau as ramane fascinat, daca ar fi ca marea putere a secolului XXI sa fie un stat care nici nu exista astazi pe harta....
E O DOAR O IDEE !
ACUM ,sa nu ma acuzati de altceva!

Zadkielix alias D.M