Agenţia Europeană pentru Securitate Alimentară a avizat noile OMG-uri doar pe baza dosarelor înaintate de producători, fără alte cercetări. Organismele Modificate Genetic (OMG) au mai câştigat o bătălie în Europa, după 12 ani de restricţii.
Comisia Europeană, condusă de Jose Manuel Barroso, a autorizat cartoful transgenic Amflora, produs de germanii de la BASF, dar şi trei tipuri de porumb marca Monsanto, pe baza avizului Agenţiei Europene pentru Securitate Alimentară (AESA).
Cartoful Amflora a primit autorizaţie de cultivare în scopul producerii de amidon pentru industriile de hârtie, textile şi beton, dar şi pentru hrana animalelor. Un nou OMG nu a mai fost autorizat de 12 ani, mai precis din 1998, când a primit undă verde porumbul MON810, care se cultivă în momentul de faţă şi în România.
Deşi culturile de plante mutante, mai ieftine şi mai puţin pretenţioase, sunt profitabile, statele UE rămân divizate în privinţa extinderii acestora, dar şi a importurilor. Studiile privind impactul sanitar al OMG-urilor nu sunt 100% concludente, iar modul în care acţionează AESA, organismul oficial al UE ce evaluează riscurile cultivării şi comercializării transgenicelor, a sporit reticenţele guvernelor.
Aviz la mâna producătorilor
Constrânsă de critici, AESA a recunoscut recent că a dat avize exclusiv pe baza dosarelor înaintate de grupurile producătoare de OMG-uri deoarece nu dispune de fonduri pentru a-şi desfăşura propriile cercetări. În plus, impactul noului cartof asupra mediului nu a fost testat decât prin cultivarea sa într-o singură ţară, Suedia.
În aceste condiţii, 11 state membre (Austria, Bulgaria, Cipru, Grecia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Olanda şi Slovenia) şi-au revendicat dreptul de a interzice complet culturile transgenice pe teritoriile lor. În România, subiectul cultivării cartofului modificat genetic a fost discutat în Guvern, dar o decizie nu s-a luat încă.
Riscurile noului cartof
Potrivit organizaţiilor ecologice, cartoful mutant Amflora este foarte rezistent la antibiotice. Nu se poate garanta că gena de rezistenţă la antibiotice nu va intra în lanţul alimentar. Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră că gena, fiind cultivată în câmp liber, poate fi scăpată de sub control şi poate crea, prin recombinare, bacterii de asemenea rezistente.
În plus, OMG-ul are o compoziţie diferită de cartoful convenţional. Potrivit studiilor, animalele testate cu Amflora au prezentat diferenţe mari în ceea ce priveşte globulele albe şi greutatea splinei comparativ cu animalele hrănite cu varietăţi de cartof convenţional.
Conflict de interese
AESA a fost acuzată deseori vizavi de independenţa sa. Recent, patru organizaţii nonguvernamentale internaţionale au redeschis cazul conflictului de interese în care s-a aflat între 2003 şi 2008 directoarea departamentului OMG din cadrul AESA, belgianca Suzy Renckens. În această perioadă, agenţia europeană a avizat pozitiv şi unanim toate transgenicele propuse de marii producători (Monsanto, Syngenta, Bayer Crop, Pioneer sau BASF).
Potrivit dezvăluirilor Testbiotech (centru independent de cercetare), la doar câteva săptămâni după ce a părăsit AESA, Renckens s-a angajat într-un post-cheie la Syngenta, grup elveţian producător de OMG-uri, de unde face lobby în favoarea transgenicelor.
Sursa
http://bbc.co.uk/
http://lemonde.fr/
http://ziare.com/
Zadkielix alias D.M
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu