Remember 18 Aprilie 2010

A trecut 18 aprile 2010, ce a fost  o zi în care cele mai multe țări civilizate au declarat zi de doliu național. Un doliu dedicat deopotrivă personalităților poloneze dispărute în accidentul aviatic de la Smolensk de acum 8 zile, dar și un doliu – datorat și amânat timp de 70 de ani – pentru victimele masacrului sovietic de la Katyń. O zi de comemorare a unui dezastru aviatic, dar și o zi de comemorare a unui dezastru istoric, o zi a rușinii și a pocăinței pentru o minciuna istorică perpetuată timp de aproape 50 de ani.

A avut loc ceremonia de inmormantare a Presedintelui Poloniei, Lech Kaczynski, si a sotiei acestuia, Maria, la Catedrala Sf Maria din Cracovia. Lech Kaczynski a decedat intr-un accident de avion in Smolensk, Rusia, impreuna cu alte 96 de persoane.

Moartea banala nu vinde, dar numai de plictiseala nu poate fi vorba in accidentul in care a pierit o mare parte din elita Poloniei. Se poate invoca tragism, teoria conspiratiei, oceane de oameni, si mai nou, ca si cand realitatatea si-ar fi slabit din forta care capaciteaza atentia, norul de cenusa vulcanica.
Insa, toate sunt elemente mai mult sau mai putin definite in acest complex proces.
Acest articol se doreste doar o mica recunostinta fata de toti cei ce au sfarsit atat de naprasnic! Nu trebuie sa cautam cauze, motive sau sa aberam in teorii ale conspiratiei, deoarece pe acestea doar poporul rus le va definitiva sub forma tuturor anchetelor mai mult sau mai putin directionate!
 Tot ce am simtot si am scris ar trebui sa va inchipuiti ca vine din decenta, din acea buna-crestere, din acea educatie sau, pentru cei mai fericiti, cei care poseda iubirea asemeni unei usi, ceva ce i-ar face placere si provine de Sus, chiar de la Dumnezeu!

Daca un singur minut ne-am gandit,ieri, la o natiune care-si plange liderul fara sa-l fi iubit anterior, sau avem de gand sa o facem, nu e totul pierdut. Poate vom gasi, in acel minut, o secunda in care drama ni se va parea sfasietoare. E destul. Va insemna ca avem inima, suflet si constiinta!
Un continent intreg si-a aprins lampasele si lumineaza drumul spre Polonia prin cenusa vulcanului. Pana la urma, natura nu poate fi stapanita, nimeni in afara Providentei si a planurilor Sale divine nu o poate impiedica!
 De aceea, sa ne rugam Bunului Dumnezeu sa ne ocroteasca si sa ne lumineze mintile si sufletele incat sa ajungem sa rostim din inima cate  o rugaciune pentru toti cei ce nu mai sunt si sa ne vedem de ceea ce avem de realizat deoarece ne este chiar suficienta aceasta lectie de viatza...


 Dumnezeu sa ne ocroteasca!
                                                                                               Zadkielix alias D.M