Translate

joi, 11 februarie 2010

Conferinta de la Yalta-65 de ani de istorie sau de mascarda!

File de Istorie

 Conferinta de la Yalta-65 de ani de istorie sau de mascarda!



Prestigioasa agentie rusa de stiri, RIA Novosti dedica un interesant articol cu ocazia implinirii a 65 de ani de la desfasurarea Conferintei de la Yalta in perioada 4-11 februarie 1945.
Conferinţa s-a ţinut la Yalta, un oraş din peninsula Crimeea din Uniunea Sovietică (acum în Ucraina). Delegaţia americană a fost cazată în fostul palat al ţarului, iar preşedintele Roosevelt la Palatul Livadia, unde a avut loc întâlnirea. Delegaţia britanică a fost găzduită în castelul din Alupka al Prinţului Vorontsov. Principalii membri ai delegaţiilor erau Edward Stettinius, Averell Harriman, Anthony Eden, Alexander Cadogan şi Vyacheslav Molotov. Conform observaţiilor lui Anthony Beevor, toate încăperile erau spionate de agenţii NKVD. Stalin a sosit cu trenul pe 4 februarie, iar întâlnirea a început cu un dineu oficial ţinut în aceeaşi seară.

Aceasta va ramane cu siguranta una dintre cele mai controversate “reuniuni” politice din Istoria Lumii – o Lume Noua ce s-a nascut pe baza principiilor bipolaritatii politice si militare stabilite de catre liderii Puterilor Aliate, Churchill, Stalin si Roosvelt. Istoriografia contemporana chiar a ridicat problema  presedintelui american Roosvelt, despre care s-a scris ca ar fi cedat destul de mult Generalul Stalin,un tiran nemilos a carui pozitie predominanta cel putin in Europa era mai mult decat evidenta in fata unei Germanii prabusite si a unui intreg continent ravasit de un razboi fara precedent s-a invoit cu "sarpele" american asupra teritoriilor.
 Si totusi, facand abstractie de tarile est-europene, in speta Romania, Bulgaria si Ungaria carora orice speranta le-a fost curmata, liderul de la Casa Alba a castigat suficient de pe urma acestei aparente concesii.Probabil ca multi vor spune ca- s aburi, insa crearea O.N.U., a viitoarei U.E sunt obiective ce s-au realizat!
Cei trei mari au ratificat înţelegerile anterioare legate de divizarea Germaniei: urma să fie formate patru zone de ocupaţie, una pentru fiecare din cele trei naţiuni dominante plus una pentru Franţa. Berlin urma de asemenea să fie împărţit,deşi era în zona sovietică, fiind de asemenea divizat în patru sectoare, în final oraşul devenind un simbol major al războiului rece datorită divizării oraşului prin ridicarea zidulului Berlinului, construit şi menţinut de guvernul Est-German sprijinit de sovietici.




Cei trei au decis ca toate guvernele originale să fie reinstaurate în ţările invadate şi toţi civilii repatriaţi. Democraţiile se dorea a fi reinstlate, toate teritoriile urmau să ţină alegeri libere, iar ordinea să fie redată Europei, după cum se declara în următoarea declaraţie oficială:



"Stabilirea păcii în Europa şi reconstruirea vieţii economice trebuie realizate prin procese care să permită oamenilor eliberaţi distrugerea ultimelor vestigii ale nazismului şi fascismului şi să creeze instituţii democratice de ei alese."




Principalele puncte ale discuţiei au fost:




S-a stabilit drept principală prioritate predarea necondiţionată a Germaniei naziste. După război, ţara urma a fi împărţită în patru zone ocupate. Totodată urma să aibă loc şi o ocupare în patru zone a Berlinului.

Stalin a fost de acord să acorde Franţei cea de-a patre zonă de ocupaţie în Germania şi Austria, pe lângă cea britanică şi americană. Franţei i se acorda şi un loc în Consiliul Aliat de Control.

Germania urma să fie supusă unei operaţiuni de demilitarizare şi denazificare.

Crearea unui consiliu aliat de reconstrucţie cu sediul la Moscova.

A fost discutat statutul Poloniei, chestiune complicată de faptul că la acel moment Polonia era ocupată de armata roşie. S-a stabilit reorganizarea Guvernului Provizoriu Polonez care fusese instalat de armata roşie prin includerea diverselor grupuri politice, prin organizarea de alegeri democratice. Acest lucru a îndepărtat practic guvernul legitim aflat în exil în vest din 1939.

Graniţa estică poloneză urma să respecte Linia Curzon, iar Polonia urma să primească compensaţii teritoriale substanţiale din vest de la Germania.

Cetăţenii Uniunii Sovietice şi a Iugoslaviei urmau să fie trimişi în ţările lor, indiferent de consimţământul lor.

Roosevelt a obţinut de la Stalin acordul de a participa în Naţiunile Unite după ce s-a agreat ca fiecare din cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate să aibă drept de veto.

Stalin a fost de acord să participe la războiul împotriva Japoniei în 90 de zile de la înfrângerea Germaniei. Uniunea Sovietică urma să primească partea sudică a Insulelor Sakhalin şi Kurile, după înfrângerea Japoniei.

Milioane de ruşi din Europa au fost forţaţi să se reîntoarcă în Rusia comunistă  Pe scurt, a fost o intalnire a  tuturor orgoliilor. W.Churchill – un prim ministru – care se temea de expansiunea “rosie”, a unui presedinte bolnav fiind, dar care a aplicat o tactica de succes – improvizatia – toate acestea in fata unui Conducator rece, stapan pe situatie care nu a cedat nimic din ceea ce “poseda” deja, ba mai mult smulge Insulele Kurile anexandu-le Uniunii Sovietice.
 Concluzia?
 
 O scriu si o spun convins!
 Mascarada denumita pompos Yalta 1945 e de fapt un act de tradare! Desfasurata cu trei luni înainte de sfârsitul celui de-al doilea razboi mondial, marile puteri Uniunea Sovietica, Statele Unite si Marea Britanie - reprezentate de Stalin, Roosevelt si Churchill - au stabilit, printre acordurile oficiale, un acord neoficial referitor la stabilirea viitoarelor sfere de influenta.
Dupa 60 de ani, presedintele Statelor Unite a afirmat ceea ce sute de milioane de oameni din tarile ocupate de Uniunea Sovietica au asteptat timp de 60 de ani. George W. Bush (Riga, 7 Mai 2005): “Acordul de la Yalta a continuat traditia nedreapta a celui de la München si a pactului Ribbentrop-Molotov. Înca o data, când au negociat marile puteri, libertatea natiunilor mici a fost oarecum neglijabila. Totusi, aceasta încercare de a sacrifica libertatea de dragul stabilitatii a lasat un întreg continent divizat si instabil. Captivitatea a milioane de oameni din Europa Centrala si de Est va ramâne în memorie ca una dintre cele mai mari nedreptati ale istoriei". "Nu vom mai repeta greselile altor generatii, dând satisfactie tiraniei sau scuzând-o, sacrificând libertatea pentru a urmari zadarnic stabilitatea. Ne-am învatat lectia. Nu putem neglija libertatea nimanui. Pe termen lung, propria noastra securitate si adevarata stabilitate depind de libertatea altora."

No comment!

 

                                                       Zadkielix alias D.M
Surse
 *Beevor A: The Fall of Berlin 1945. Viking Penguin, New York, NY, 2002.


*Best, Geoffrey. Churchill: A Study in Greatness. London: Hambledon and London, 2001.

*Clemens, Diane S. "Yalta Conference." World Book. 2006 ed. vol. 21. 2006, 549.

*CNN. 1998. 26 Mar. 2006: "Cold War: Teheran Declaration.".

*Meacham, John. Franklin and Winston: An Intimate Portrait of an Epic Friendship. New York: Random House Inc., 2003.

*O’Neil, William L. World War II: a Student Companion. New York: Oxford UP, 1999.

*Perisco, Joseph E. Roosevelt’s Secret War. New York: Random House, 2001.

*“Portraits of Presidents: Franklin D. Roosevelt.” School Arts Magazine Feb. 1999: 37. Student Research Center. EBSCO Host. Philadelphia. 2 Apr. 2006. Keyword: FDR.

*Snyder, Louis L. World War II. New York: Grolier Company, 1981.

*Sulzberger, C L. American Heritage New History of World War II. Ed. Stephen E. Ambrose. New York: Viking Penguin, 1998.

*“Yalta Conference.” Funk and Wagnells New Encyclopedia. World Almanac Education Group, 2003. SIRS DISCOVER. Philadelphia. 2 Apr. 2006. Keyword: Yalta Conference

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu