Big Bangul este una din cele mai răspândite teorii cosmologice, fiind admisă de majoritatea astrofizicienilor ca model standard de formare a universului. "Teoria Big Bang" se referă la un fel de explozie specială (deoarece nu s-a produs într-un spaţiu deja existent), care a dus la apariţia materiei, energiei, spaţiului şi timpului, altfel spus la existenţa universului. Această teorie încearcă să explice de ce universul se extinde permanent încă de la apariţia sa, şi de ce pare a fi uniform în toate direcţiile (după cum susţine George Gamow).
Astrofizicienii nu pot (încă?) explica apariţia universului la secunda "zero" (momentul iniţial). Ei iau ca punct de plecare momentul 10-43 secunde după explozia originară (Big Bang). La această "vârstă fragedă" tot universul era conţinut într-o sferă de mărime infimă, subnucleară, de numai 10–33 centimetri diametru (nucleul unui atom are ordinul de mărime de 10–13 centimetri). Temperatura la acel stadiu era însă inimaginabil de mare, de ordinul a 1032 grade.
Teoriile nu merg mai devreme de momentul de la 10–43 secunde; ele se izbesc de „zidul lui Planck” (ştiinţa este încă incapabilă să explice comportamentul atomilor în condiţiile în care forţa de gravitaţie devine extremă, aşa cum era deja în universul de 10–33 centimetri). „Zidul lui Planck” reprezintă de fapt existenţa limitelor minime fizice ale obiectelor; una din barierele fizice este „quantumul de acţiune” sau aşa-numita "Constantă a lui Planck" = 6,62 10–34 Joule secundă, care reprezintă cea mai mică dintre cantităţile de energie existente în lumea noastră fizică, adică limita divizibilităţii spectrale şi, prin aceasta, limita extremă a oricărei divizibilităţi. Prin analogie există o „lungime ultimă” numită şi „Lungimea lui Planck”, precum şi „Timpul lui Planck”, care este cea mai mică unitate de timp posibilă teoretic.
Există fizicieni şi matematicieni care, pe baza calculelor matematice, caută să găsească explicaţii asupra momentului zero al exploziei iniţiale - Big Bang. Astfel:
Teoria / fizica cuantică a permis unor cercetători fizicieni să emită o serie de teorii referitoare la cauza care a determinat Big Bangul. Demonstraţiile făcute în cadrul şi pe baza teoriei fizicii cuantice, conform cărora o particulă elementară poate fi detectată în două locuri în acelaşi timp (de unde şi concluzia că particula este într-o permanentă vibraţie), au generat ideea că spaţiul şi timpul sunt abstracţiuni, iluzii ale gândirii omului.
Există şi teoria "supragravitaţiei", bazată pe faptul că forţa gravitaţională este mult prea slabă în raport cu forţa electromagnetică sau cu alte forţe (deşi în Univers ea se manifestă ca o forţă deosebit de mare şi atotcuprinzătoare). Aceasta a postulat că gravitaţia se scurge într-un "univers paralel" şi că forţa gravitaţională ce rămâne în universul nostru este mult diminuată.
Ambele teorii au condus la dezvoltarea „teoriei membranei” sau Teoria M şi au permis concluzia că în lumea reală trebuie să fie mult mai multe dimensiuni decât cele trei din universul nostru, şi că deci există mai multe universuri.
Într-un laborator din SUA s-a reprodus într-o experienţă, pentru o milionime de secundă (10–7 secunde), modul cum ar fi fost starea materiei imediat după Big Bang. Ideea este că Big Bangul a făcut să explodeze punctul ce conţinea o enormă cantitate de energie şi care, datorită condiţiilor, a început să se transforme în materie – „supa primordială” care nici teoretic nu poate fi bine definită. Materia rezultată imediat după Big Bang (supa primordială) a fost denumită plasma; experimentul în care s-a obţinut această plasmă a constat într-un bombardament de particule de aur greu şi de deuteriu (izotop al hidrogenului)
România a semnat astăzi, la ora 16.30, la Geneva, acordul cu Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN), prin care cercetătorii români şi institutele de cercetare vor participa la cele mai importante proiecte din domeniul fizicii particulelor şi a energiilor înalte.
Acordul a fost ratificat. Din delegaţia României a facut parte şi Tudor Giurgică-Tiron, elev în clasa a X-a la Colegiul Naţional Iaşi, laureat al concursurilor naţionale şi internaţionale de fizică.
Fostul ministru al Educaţiei Anton Anton a declarat pentru Agerpres că "România a fost mult timp izolată de comunitatea ştiinţifică, dar, de mai mulţi ani, ştiinţa românească a ieşit în lume cu capul sus şi nu mai este în postura în care doar încearcă să iasă în străinătate, să se târască uşor şi să se alăture altora".
Peste 70 de cercetători români participă deja în cadrul CERN, la la cel mai ambiţios proiect ştiinţific din istorie: reconstituirea primelor fracţiuni de secundă din viaţa Universului. Experimentul are loc la graniţa dintre Franţa şi Elveţia, unde oamenii de ştiinţă din 20 de ţări au construit cel mai mare accelerator de particule construit vreodată, iar cu ajutorul acestui accelerator oamenii de ştiintă încearcă să recreeze starea Universului de după marea explozie Big Bang. Românii analizează datele primite din Elveţia.
Nota
Big Bang este o expresie engleză care s-ar traduce "pocnitura cea mare"; se citeşte aproximativ "big beng"; în engleză expresia Big Bang are o conotaţie ironică
Surse:
BBC- emisiune din 28.06.2003 ora 8:15 - http://www.bbc.ro/
Hubert Reeves, Răbdare în azur; evoluţia cosmică, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993.
Renato Zamfir – Ipoteza paleoastronautică (terra incognita) Editura Saeculum I.O. Bucureşti, 2001.
Jean Guiton, Grichka Bogdanov, Igor Bogdanov, Dumnezeu şi ştiinţa, editura Harisma, Bucureşti, 1992
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu