Aceasta este concluzia unui nou studiu, potrivit caruia persoanele cele mai motivate sa avanseze pe scara sociala sunt de fapt cele care dispun de o densitate mai ridicata de receptori D2/D3 ai dopaminei in corpul striat, o regiune a creierului puternic implicata in motivare si in comportamentele care urmaresc obtinerea unei recompense.
Dopamina este unul dintre principalii neurotransmiţătorii de la nivelul sistemului nervos (adică o substanţă care transmite informaţia între multe dintre celulele creierului); această substanţă este implicată într-o sumă de activităţi diferite (de exemplu controlul motilităţii, al mişcărilor musculare).
Asadar, imbunatatirea statutului socio-economic aduce dupa sine nu numai avantaje practice, ci si un beneficiu mai "subtil", asociat mecanismelor cerebrale ale recompensei.
In cadrul studiului lor (publicat in revista "Biological Psychiatry"), cercetatorii de la Departamentele de psihiatrie si radiologie din cadrul Universitatii Columbia, coordonati de Diana Martinez, au analizat o "cohorta" de voluntari, aflati intr-o stare buna de sanatate, cu ajutorul tomografiei cu emisie de pozitroni (PET).
Pozitron este antiparticula asociată electronului, în fizica nucleară un pozitron este numit şi antielectron. Pozitronul are sarcina electrică +1 şi spinul 1/2 şi are aceeaşi masă ca a unui elctron. Când un pozitron cu o energie redusă ciocneşte un electron de joasă energie, are loc procesul de anihilare electron-antielectron, generându-se doi fotoni din spectrul radiaţiilor gamma . Acest proces este un exemplu tipic de transformare a masei în energie şi respectă principiul echivalenţei masă-energie al lui Albert Einstein.
Pozitronii pot fi generaţi de emisia pozitronilor din dezintegrare radioactivă (o interacţiune slabă) sau prin producerea perechilor de catre un foton cu suficientă energie.
Existenţa pozitronilor a fost prima dată postulată de catre Paul Dirac în 1928, ca o consecinţă a ecuaţiei Dirac. În 1932 pozitronii au fost descoperiţi de catre Carl D. Anderson, cel care a şi botezat această particulă. Pozitronul a fost descoperit prin trecerea de radiaţii cosmice prin "camera cu ceaţă".
Astăzi, pozitronii creaţi prin de dezintegrare radioactivă, sunt folosiţi in tomografia cu emisie de pozitroni(TEP), în spitale si în laboratoare fiind folosiţi la experimentele de ciocnire electron-pozitron. În cazul TEP, pozitronul arată suprafeţele de activitate din creierul uman.
Aceasta tehnica permite vizualizarea receptorilor de tip 2 in creier, iar ulterior, rezultatele au fost corelate statutului socio-economic al fiecaruia.
"Am demonstrat ca niveluri scazute de receptori ai dopaminei sunt asociate unei pozitii sociale nu foarte ridicate, si viceversa, nivelurile ridicate ale acelorasi receptori sunt corelate unei pozitii mai inalte", a comentat Martinez.
Potrivit lui John Krystal, de la Departmentul de Psihiatrie al Universitatii Yale, aceste date arunca o lumina interesanta asupra resorturilor din spatele succesului in societate, un proces social de baza. De asemenea, descoperirea ar putea avea si implicatii notabile in ceea ce priveste intelegerea mai buna a inclinatiei pentru abuzul de alcool si substante sau izolarea sociala, ambele comportamente corelate nivelurilor scazute ale acelorasi receptori dopaminergici.
Sursa: Le Scienze
Wikipedia.org
Cred ca si Udrea si Bercea Mondialu sau Florin Salam sunt plini de dopamina.De -asta au succes .
RăspundețiȘtergereAsta ma rog ,daca cei 2 manelisti or fi auzit macar cuvantul ``dopamina``.