1 Martie – povestea Martisorului
La inceput a fost un banut. Apoi o ghinda, un nasture, un lemn usor mestesugit ori o moneda gaurita de care se legau doua fire impletite – una alba si alta neagra. In timp, rosul a luat locul negrului. Iar de la moneda s-a ajuns la forme diferite, ciudate ori haioase. Chiar si alte cadouri sunt acum legate cu snurul de martisor.Culorile, doua stari sufletesti opuse
Initial, snurul avea doua culori, alb si negru, pentru ca inainte culoarea neagra nu era asociata mortii, suferintei. Mai tarziu, negrul a fost inlocuit de rosu, semn al tineretii, al frumusetii, al vitalitatii. Rosu semnifica primavara, asociata unui inceput. Martisorul este un simbol care marcheaza drama anotimpurilor – a unuia care se duce si a altuia care sta sa vina. Firele martisorului inseamna doua stari opuse: intuneric-zi, iarna-primavara, bucurie-tristete. Este un prag de trecere intre anotimpuri.Mamele faceau martisoarele
In trecut, mamele erau cele care faceau martisoarele, special pentru copii. Treptat, ele au inceput sa fie purtate si de fete, apoi si de femeile mai tinere. Se purtau la incheietura mainii drepte, la gat, ca un colier, iar barbatii il puneau la caciula ori la palarie. Se punea si la case, la porti, pe acoperis, sa fie locuinta protejata de duhurile rele ale iernii. Acum martisoarele se mai pun la revere. Insa in marile orase rar mai pot fi vazuti oameni care sa il poarte. In schimb, il daruiesc si il primesc cu drag.Pana cand se poarta?
Martisoarele se daruiau, se primeau si se purtau pana cand se zarea primul arbust inflorit. Atunci se prindea martisorul pe o ramurica inflorita ori pe un trandafir. Altii purtau martisorul pana ce soseau berzele, cand il aruncau dupa ele, spunand: “Na-ti negretele si da-mi albetele!”. In unele zone se purta pana la Florii, in altele pana de Sfantul Gheorghe sau pana la Armindeni, de 1 mai. De fapt, se poarta pana cand intreaga natura se revigoreaza, pana dam jos hainele groase.Cu moneda de la martisor se cumpara vin rosu, care se bea pe iarba, de Armindeni, ca oamenii sa fie sanatosi peste an.
M-ai intrebat la un moment dat si nu ti-am raspuns:
RăspundețiȘtergere``Milostenia si fapta buna sunt , dupa umila mea parere , acele atuuri ale crestinilor ce vor atarna in balantza, la cea de-a doua Venire a Mantuitorului nostru Iisus Hristos!
In afara de aceasta NU exista pasaport pentru fericire in Regatul Cel de Sus!
Esti de acord cu aceasta, Daniela?``
Imi cer iertare ca-ti raspund tarziu la comentariu .
Raspunsul meu ,care se poate gasi si pe blog , este acesta:
-A face un bine ar trebui sa fie ceva firesc pentru noi-``Când veţi face toate spuneţi: Slugi netrebnice suntem ``(Luca, 17, 10)
-``Toţi am ajuns ca necuraţii şi toate faptele dreptăţii noastre ca un veşmânt întinat.``-Isaia ,cap.64.
Deci , ca o carpa lepadata este toata dreptatea noastra si nu ar trebui sa ne incredem in faptele bune pe care le facem .
Numai cu fapte bune si fara harul si mila lui Dumnezeu nu ne putem mantui .