Nazismul este o uratra si trista pata ce a fost prezenta , atat de pregnant in secolul XX. iNSA, CINE AR FI CREZUT CA NATIUNEA GERMANA NU NUMAI CA INCEPE SA UITE , DAR NU MAI VREA SA RECUNOASCA ASA CEVA?
De doua ori mai multi germani decat in urma cu opt ani se declara "foarte mandri" de nationalitatea lor, potrivit unui studiu, ceea ce arata ca dupa 60 de remuscari cauzate de crimele naziste, germanii isi redescopera sentimentul de patriotism si de incredere in sine.
Germanii nu SE MAI SIMT DELOC rusinati cand isi flutura drapelul sau isi canta imnul si discuta chiar despre reintroducerea unei medalii de onoare - lucru de neconceput in urma cu 10 ani intr-o tara care a respins militarismul si a devenit fortat de pasnica, relateaza agentia Reuters.
Aceasta incredere de sine neagresiva, evidenta si in politica externa mai determinata, se manifesta tot mai mult, in contextul in care Germania sarbatoreste anul acesta 60 de ani de democratie si 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului.
"Spiritul german, ranit si discreditat de era nazista, s-a vindecat in mare masura", a declarat Eugen Buss, profesor de sociologie la Universitatea din Hohenheim.
"Vedem acum o normalizare", a subliniat acesta. Buss a fost consultant pentru un studiu recent privind identitatea germana, publicat inaintea celebrarii a 60 de ani ai Constitutiei, saptamana aceasta avand loc petreceri stradale si evenimente publice in acest sens.
Studiul, intreprins de Fundatia Identitatea din Duesseldorf, a aratat ca de doua ori mai multi germani sunt "foarte mandri" de nationalitatea lor decat in urma cu opt ani, a spus Buss.
Aproape 73 la suta dintre acestia cred ca ar trebui sa se arate mai increzatori legat de faptul ca sunt germani. Experienta gestionarii unei democratii si a unei economii de succes a determinat germanii din Estul si din Vestul tarii sa se considere indreptatiti sa nu mai simta rusine in legatura cu trecutul, a mai subliniat Buss.
Natiunea s-a dezghetat complet in 2006, in timpul Campionatului Mondial de fotbal, cand milioane de oameni si-au pictat fetele in rosu, galben si negru, si au cantat imnul national.
"Nu mi-e rusine ca sunt german" pare declaratia tipica.
"Nu mi-e rusine ca sunt german - poate ca parintii sau bunicii mei se simteau asa pentru ca erau mai apropiati de era national-socialista", a spus Nina Krause, o eleva de 14 ani care vizita Muzeul de Istorie al Germaniei din Berlin.
"Pentru mine a fi german inseamna un confort si sansa de a avea un viitor bun", a adaugat ea. Muzeul, care atrage 50.000 de vizitatori pe luna, a lansat expozitia permanenta despre istoria Germaniei abia in urma cu trei ani. Incepe in anul 9 d.Hr., cu batalia de la Padurea Teutoburg, cand germanii i-au invins pe romani si au reusit sa previna ca Germania de dincolo de raul Rin sa devina parte a Imperiului Roman.
Printre exponatele muzeului se gaseste si o masca de cavaler provenind din batalie, un gigantic glob pamantesc care provine din biroul lui Hitler si in care Germania este patrunsa de un glont, cel mai probabil tras de un soldat sovietic, cat si un fragment din Zidul Berlinului. Cea mai populara exponata este o harta interactiva a Europei care arata cum s-au modificat granitele timp de 2.000 de ani, spune directorul muzeului Hans Ottomeyer.
Dupa infrangerea din Al Doilea Razboi Mondial si constientizarea faptului ca milioane de germani au luat parte sau au stiut despre atrocitatile naziste, un sentiment colectiv de vina i-a impovarat pe germani timp de mai multe decenii. Fostul presedinte vest-german Gustav Heinemann a sintetizat, in 1969, incapacitatea germanilor de a simti o legatura emotionala cu tara lor, spunand ca nu isi iubeste statul, ci isi iubeste sotia.
Divizarea postbelica a tarii in zone de ocupatie militara era destinata descurajarii tendintelor ocupationiste, iar insistentele Aliatilor de a aproba Constitutia din 1949 a Germaniei de Vest a fost un avertisment catre Germania sa nu isi incordeze muschii prea mult.
"Istoria a fost o povara"
Istoricii spun insa ca, recent, germanii au adoptat o atitudine mai matura fata de trecut. "Istoria a fost o povara. Inseamna cei 12 ani de era nazista, dar acum are un inteles mult mai vast. Nici nu poti tine pasul cu toate cartile si documentarele", a spus Ottomeyer.
Librariile au inregistrat in anii recenti o crestere a vanzarilor de carti de istorie din mai multe perioade, cum ar fi regatul Prusiei si Evul Mediu, ceea ce, potrivit academicienilor, reflecta o atitudinie mai echilibrata fata de viata. Angajamentul germanilor fata de Europa este, de asemenea, definitoriu pentru psihicul natiunii. Dupa 1945, politicienii au imbratisat proiectul european ca pe un mod de a consolida noul sistem politic al tarii, iar sustinerea publica pentru UE este inca semnificativa.
Increderea in ideea europeana are un profund efect si asupra legiuitorilor germani, care, de regula, evita conflictele cu Bruxelles-ul. Guvernarea incepe insa sa aiba o atitudine mult mai hotarata fata de UE. Un exemplu este modul in care cancelarul Angela Merkel a aparat industria auto sau reactia ei la criza financira. Ministrul de finante Peter Steinbrueck a riscat chiar atragerea unor nemultumiri din parte unor vecini precum Elvetia si Luxemburg criticand legile privind secretul bancar.
Pentru a reflecta acest lucru, Ottomeyer a pus un mare accent pe expozitia privind istoria Germaniei, care evidentiaza mostenirea europeana a tarii. Expozitia include si palaria lui Napoleon purtata la batalia de la Waterloo, obiecte provenind din Imperiul portughez si un cort turcesc de pe vremea asediului asupra Vienei din 1683. "Cele mai bune experiente au fost europene, iar cele mai rele au fost cele de ura si superioritate nationala", a mai spus directorul muzeului.
Tinerii, fascinati de era nazista
Aceasta nu inseamna ca interesul pentru era nazista este in scadere. "Tinerii sunt fascinati de era nazista din moment ce ridica problema raului existential", a spus Ottomeyer. Canalele de televiziune transmit ore intregi de documentare despre regimul lui Hitler in fiecare saptamana, iar sectiunea privind Al Treilea Reich al Muezului de Istorie este in continuare cea mai mare.
Potrivit cercetarii Fundatiei Identitatea, germanii se vad pe ei insisi ca pe o natiune de poeti si filosofi, continuand traditia lui Goethe si Schiller, drept oameni carora le plac regulile si "ordnung" (ordinea) si, din ce in ce mai mult, ca avand tendinte democratice tot mai pronuntate. Acest fapt este uimitor, avand in vedere ca Germania are o istorie democratica scurta inaintea venirii la putere a lui Hitler in 1933, in comparatie cu Marea Britanie si Franta.
Identitatea nationala este de asemenea adanc inradacinata in obiceiurile regionale, a mai spus Buss, subliniind ca cetatenii din Estul fost comunist si cei din Vest impartasesc un nou sentiment de patriotism, dincolo de convingerea ca apartin aceleiasi natiuni unitare.
Bavarezii sunt mandri de Oktoberfestul lor, un festival al berii, si de lederhosen, pantalonii specifici zonei. Svabii tin la dialectul lor aparte si uneori de neinteles, iar cei din zona Rinului sunt mandri de procesiunile lor carnavalesti si de vinul dulce. "Se simt cu totii germani", declara Buss.
Totusi, exista limite in ceea ce priveste aceasta nou resimtita mandrie. Chiar daca germanii se simt apropiati de patria lor, le lipeste un sentiment de datorie fata de tara, subliniaza Buss, numai 14% dintre germani fiind pregatiti sa moara pentru tara, mult mai putini decat in tari precum SUA sau Marea Britanie. Chiar daca germanii isi doresc ca politicienii lor sa fie mai fermi, sunt inca nelinistiti cand vine vorba de consolidarea fortei militare.
Comunitatile de imigranti spun ca una dintre principalele lor probleme legate de integrarea in societatea de adoptie este lipsa de incredere in sine a germanilor si teama de a dilua propria cultura. Turcii din Berlin au pus in scena un spectacol al unitatii cu Germania in timpul Cupei Mondiale de fotbal din 2006, infasurandu-se in rosu, galben si negru si claxonand prin oras la fiecare victorie a Germaniei.
"Turcii i-au ajutat pe germani sa isi celebreze si sa isi castige increderea in sine", a spus Kenan Kolat, presedintele Uniunii Ditib turco-islamica. "Daca tara este sigura pe sine, atunci poate avea o atitudine mai deschisa. Sper ca noua incredere de sine a germanilor va conduce la o mai mare deschidere spre alte culturi", a adaugat acesta.
aRTICOL PRELUAT IN INTREGIME DE PE http://ziare.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu