Ceva trist-Invatamantul de a ...fi sau de a nu fi

Nu stiam si nu credeam ca asa ceva ar exista....
Ce anume?
Generatia ce vine "tare" in urma nu numai ca nu vrea sa invete , dar nici corect nu prea isi doreste sa fie...
Trist, aproape fara de comentarii!
Poate ca exista si "varfuri", insa media o reprezinta doar aceia ce fac "de rusine" cu acest studiu. Daca va mai spun ca aproape un sfert dintre elevi sunt submediocri la matematică şi ştiinţe, ma veti crede un pic exagerat sau tendentios!
Sau ma veti considera ca ...as fi lucrat la acest sondaj si studiu ..."de piata".
Insa, ca proaspat profesor titular, nu mi-e atat de greu sa-mi dau seama de "cum ar merge acest Sistem"...Cu siguranta, macinand...in van, in gol...
Si daca exista minti luminate , ele sunt rapid anulate de toata indolenta Sistemului materializata prin atatea si atatea reforme ce au generat haos!
Da, o spun si o scriu in deplina cunostinta de cauza...
Ganditi-bva oameni buni numai la un aspect.Unu din patru absolvenţi de facultate e şomer...Si mai avem ceva de adaugat?
Daca da, ii rog pe cei in masura sa-mi ofere un posibil raspuns...
>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

Ce spune acest studiu?
In general, aceste date (nu prea le dadeam atentie), insa...sunt din an in an, galopante si...ingrijoratoare!

O cincime dintre copiii români nu merg la grădiniţă, o treime dintre absolvenţii de liceu nu se mai obosesc să susţină bacalaureatul, iar un sfert dintre şcolari nu sunt capabili să rezolve nici măcar probleme elementare de matematică. Învăţământul românesc îşi menţine rezultatele mediocre, comparativ cu sistemele din state precum Ungaria, Cehia sau chiar Bulgaria, cei care ar trebui să fie beneficiarii acestuia, preferând în proporţie de 20% să nu îşi ducă studiile la bun sfârşit. Situaţia reiese din raportul privind Starea Învăţământului, elaborat de Ministerul Educaţiei şi prezentat în exclusivitate de ziarul Gândul.

Conform documentului, ce a fost înaintat Parlamentului spre dezbatere, România se află pe ultimele locuri în Europa în privinţa raportului dintre numărul de elevi şi studenţi din sistem şi numărul total al tinerilor care au vârsta necesară şcolarizării. Astfel, rata de participare la toate nivelurile de educaţie înregistrată de România este de numai 56%, faţă de media UE de 63%, mai slab decât România stând doar Bulgaria şi Cipru (55%). Culmea, în timp ce ministerul se laudă cu faptul că abandonul şcolar a scăzut, în anul 2007-2008, cu 0,1%, atingând procentul de 1,9%, pe unele paliere, cum ar fi învăţământul profesional, acesta a ajuns la un nivel record pentru ultimele două decenii: 8,5%. Cauzele sunt: starea materială precară a părinţilor, lipsa de atracţie a meseriilor pentru şcolari precum şi nehotărârea elevilor de a urma un anumit drum în viaţă, mulţi schimbându-şi din mers opţiunile şcolare.

Cifrele vorbesc de la sine dacă ţinem cont de faptul că, în România, elevii sunt pregătiţi în medie 14 ani, speranţa de viaţă şcolară în Polonia, Slovenia şi Estonia fiind de 18 ani. Chiar şi cei care ajung să finalizeze liceul nu par motivaţi să obţină diploma de bacalaureat. Dovadă stă faptul că, deşi MECI raportează că 89% dintre cei care s-au înscris la bac au promovat examenul maturităţii, dacă iei în considerare doar elevii care au terminat clasa a XII-a în anul în care au susţinut bacalaureatul, procentul e de doar 63%.

Paradoxul exista insa numai aici...

În timp ce rezultatele obţinute de către elevi la tezele cu subiect unic creează o imagine idilică asupra performanţelor acestora, evaluarea naţională organizată de minister în anul 2007 scoate în evidenţă decalajul dintre notarea la clasă şi competenţele şcolarilor. Dacă, la tezele unice, peste 90% dintre elevii de clasa a VIII-a au obţinut notă de trecere la matematică, la istorie şi la geografie, iar 72% au avut medii mai mari de cinci la limba română, evaluarea MECI arată că un sfert dintre elevi nu sunt în stare să rezolve corect nici măcar o pătrime dintre sarcinile primite, aceeaşi proporţie obţinând calificativul nesatisfăcător în privinţa ştiinţelor naturii. Dacă mai amintim şi faptul că scorurile elevilor la citire situează România pe locul 47 din 57 în cadrul testărilor internaţionale, tabloul este complet.

Practic, şcolarii români îi întrec la citire pe cei din Muntenegru şi Azerbaidjan, dar sunt în urma celor sârbi şi bulgari. În privinţa evaluărilor OECD- PISA (ce monitorizează rezultatele educaţionale la lectură, matematică şi ştiinţe), România se situează pe locul 34 din 43, la toate domeniile testate. Îngrijorător este şi faptul că pentru prima dată în ultimii 20 de ani s-a înregistrat o reducere a ratei brute de cuprindere a absolvenţilor de liceu în facultăţi. Cu alte cuvinte, dacă în anul 2006, 68% dintre tinerii care au obţinut diploma de bac se înscriau la facultate, în anul 2007, ponderea a scăzut la 62%. Coincidenţă sau nu, cam acelaşi procentaj se înregistrează şi în cazul studenţilor care reuşesc să termine facultatea. Mai exact, doar 65% dintre cei care încep o facultate reuşesc să obţină şi diploma de licenţă.



Cine ar fi dascălii care îi pregătesc pe elevii români? Raportul face lumină şi în acest sens. În condiţiile în care populaţia şcolară este în scădere, reducându-se, în ultimii opt ani, cu 216000 de persoane, raportul elev pe cadru didactic din şcolile româneşti continuă să fie unul dintre cele mai ridicate, la nivel european. În timp ce în România, un dascăl pregăteşte în medie 15,7 elevi, în Bulgaria raportul este de 11,7, în Ungaria de 12,3, iar în Cehia de 11,9. Pe lângă criza de cadre didactice, problema este şi pregătirea acestora. Căci, în învăţământul profesional şi în cel preşcolar din mediul rural, ponderea personalului didactic necalificat atinge 10%. Organizarea claselor lasă de asemenea de dorit, 12,5% dintre profesori având normă parţială, procent de trei ori mai mare decât cel înregistrat în Bulgaria. Normă întreagă au mai ales profesorii din învăţământul primar (93%), în timp ce la gimnaziu doar 71% sunt în respectiva situaţie.

Nivelul scăzut al şcolarizării se reflectă şi în rezultatele de pe piaţa muncii. Doar 23% dintre tineri îşi găsesc loc de muncă, cel mai bine descurcându-se absolvenţii de studii superioare (58%) şi cei care au urmat şcoli profesionale (57%), la polul opus aflându-se cei care au făcut doar liceul (21%) şi cei care au doar 8 clase (14%). La fel stau lucrurile şi în cazul şomerilor, unul din patru tineri care a terminat facultatea primind ajutor din partea statului. Comparând însă cu media europeană, (18%), România nu stă chiar foarte prost la acest capitol, cea mai dramatică situaţie înregistrându-se în Spania, unde o treime dintre tineri sunt şomeri.

Surse:
Multumesc ziarului Gandul de unde m-am inspirat tehnic, cu cifrele precise

P.S Concluziile le trageti dumneavoastra...

zadkielix alias D.M