Despre un anumit fel de...dictatURA

Despre un anumit fel de...dictatURA

Sunt oameni născuţi pentru a suporta durerile celor care nu suferă. (Emil Cioran)


Ma cam enerveaza de ceva vreme ceva!
Nu e ceva ce ar „tine” de etica sau de situatia ...”senzationala”, ce mai bine de 20 de anii troneaza!
Nicidecum! De ceva vreme, nutresc o antipatie la cei care urla ca astazi in Mania cu Rp exista riscul instalarii unei dictaturi...
„Ceausescu a murit!”
Nimic mai adevarat! Insa, exista cativa ce seamana cu toate organizatiile (de tip organizat, mafiot) ce nutreste si spera la o zi in care cineva de... speta lui,a „ Geniului- Imparat” s-ar reinstaura....
Visele par insa SF-uri vor replica unii....Si chiar mai exista o categorie-aceea care nu prea vad vad nici o problema ca ar exusta asa ceva, insa isi doresc doar ei sa domneasca , conform zicalei..” La vremuri noi, tot noi...”
Si acum, sa nu va speriati, dar exista atatia „tatuci”, cu limbaj (mai mult sau mai putin de ...”lemn”) ce afiseaza tot mai des un discurs duplicitar, egocentrist si manipulator.

In Mania cu Ro nu exista numai pericolul instalarii unei dictaturi, dar exista riscul instaurarii mai degraba a unei democratii cu accente „manelistice” si miscari languroase, desantate, a unei stari de haos general, in care fiecare ajunge sa faca aproape tot ce-i trece prin cap fara sa pateasca mai nimic.
Probabil ca nimeni nu ar mai misca un deget!Exista totusi si unii jurnalisti care urla in gura mare pe toate mediile de comunicare ca daca ne vom comporta (asa ca pana acum) ,asemeni „somnului dulce „ pazit de FNI (MAI STITI „CELEBRA” RECLAMA?) ca ne-ar „vizita” cu un nou suflu...
Mai mult, daca am fi mai putin partinitori am observa ca ceu ce ieri aproape ca ne adulau, acum ar fi in stare sa ne injure si sa ne reproseze ca „nu am facut nimic...” sau „nu suntem in stare de nimic!”

Si chiar nu ne dorim asa ceva! Am sperat (aproape ca un entuziast) ca schimbarea se va produce! Dar, observ ca acea „dulce” nostalgie dupa „vremurile de aur”, „rosii” ale secerei si ciocanului ajung sa ne invadeze!
Cum asa?
Toti cei care declara ca suntem la doar un pas de un regim autoritar sau colaps sufera din multe cauze!
Simplu, ei uita sa precizeze nenumaratele cazuri de politicieni corupti, ziaristi „manjiti” sau acei robotei ce declanseaza in toate mediile, in toate paturile sociale ca niste buruieni nedorite! Nimic nu se poate asemana dar se poate compara!
Si totul are un pret! Nimic mai adevarat! Aceste „noi” exemplare, asemeni unor Iude travestite , Caini revalorizati sau chiar mai rau, pentru cateva salarii primite gramada "uita" de anchetele, de bun simt, de constiinta la care lucreaza sau ia contact ! Si cum realizeaza aceasta?
Logic! Cu fast sau mai rezervat! Tehnica „acunderii capului asemeni strutului” in nisip se pliaza asemeni unei manusi! Ei, organizandu-se exemplar inchid gura si se transforma in adevarate "tonomate" care nu stiu sa cante decat o singura melodie. Iar acestia stau chiar langa cei care urla in gura mare ca democratia este in pericol.

Intr-un regim autoritar mai toti sunt cumparati, fiindca mai mereu au impresia ca ar trai amenintati! Amintirea acelor vremuri in care au fost torturati sau dati afara, fie urmariti 24 de ore din 24, fie sechestrati sau batuti de organele represive nu e prea placuta. Memorialele de la Gherla, inchisorile de la Jilava etc stau marturie peste veacuri...
Cei ce au luptat cu toata nadejdea si speranta impotriva comunismului si au sfidat cu tot angajamentul si vointa acest cancer nerenuntand niciodata la ideea lor sunt adevaratii oameni, asemeni martirilor. Insa, aceste exemple in Romania nu se mai gasesc iar in final daca ar mai exista asa ceva sunt in final...trecuti pe „linie moarta” sau lichidati.

In niciun caz, ceea ce parintii nostrii au indurat- dictatura nu se poate compara cu aceasta „ameteala” de-a dreptul democratica in care oricine are dreptate si revendica adevarul...Nu stiu cum se face insa ca, acesti nostalgici nu stau chiar degeaba si au si acel tupeu de a reinvia obiceiurile ...
Cei de se considera nealterati , „incoruptibili” si care nu sunt "cumparati" cu nici un fel de avantaje sau favoruri sunt din ce in ce mai rari!
Fara a experimenta asa ceva, gandul la acele orori in care libertatea oamenilor nu se vindea, ci se impunea ma face sa ma cutremur...De ce?
Consider ca cea mai mare nenororcire a vechiului regim nu era saracia sau dispretul cat acea stare de incordare de a te simti mic si de a –ti masura orice, de la simpla vorba pana la convingerile personale.
Poate ca veti zambi, insa clar nu ma adaptam si multumesc Providentei ca m-a ferit de acest chin!
Cand intr-un regim autoritar aparatul de stat, oricare ar fi el, suprima pur si simplu libertatea de exprimare a tuturor.....


Pana acum, in Romania, nu am auzit de niciun astfel de caz. Mai ales, in regimul actual. Poate ca doar pe vremea guvernarii mirobolante ale lui Ad.Nastase sa se fi intamplat ceva asemanator, insa pana acum nu exista nici un fel de marturie.

De cealalta parte, politicienii aflati la putere sau in curs de primire de stafeta (pardon de ciolan) prezinta tot mai des discursuri rupte de realitate, care afiseaza o iresponsabilitate ce ar trebui sa ne sperie mai mult decat frica de dictatura.
In aproape toate democratiile cu traditie din lume, cetatenii tarilor respective au aceleasi drepturi si libertati.Dar pe la noi, ca la nimeni! Ba in unele state, dupa declansarea luptei impotriva terorismului, multe dintre libertatile si drepturile naturale au fost si sunt inca incalcate sau chiar abolite.

Si totusi... doar in Romania democratia este inteleasa, de majoritatea cetatenilor, ca forma de guvernare care ar trebui sa iti permita sa faci tot ce iti trece prin cap.

Doar in Romania democratia inseamna sfidarea tuturor!Aici e permis absolut orice! De la simplul fapt de a fi considerat „infractor” de orice agent al Politiei sau Jandarmeriei Romane si pana la faptul de a-ti „iesi” o manarie cu niste bani necinstiti si pana la „banalul” fapt ca se poate facegratar unde si cand (poate) sa-l taie capul - in paduri, pe blocuri, in balcoanele apartamentelor, la sosea, la munca, in general oriunde vor muschii celor ce se autointituleaza si se cred...smecheri...
Doar in Romania democratia inseamna ca poti sa injuri, sa scuipi si sa ameninti cu pistolul si chiar sa ii dai cateva palme oricui vrei tu in trafic si apoi sa iti continui drumul linistit.
Cazuri exista! Cu probe nu cu vorbe....

Doar in Romania unii ce se cred ca ar fi jurnalisti isi probeaza libertatea si isi apara democratia apeland la cele mai mizerabile cuvinte, cele mai contondente injuraturi si santajeaza moral politicienii, strigand totusi in acelasi timp ca ne paste... dictatura. Probabil tocmai din cauza ca discursul sau deviant nu este sanctionat intr-un fel sau altul.

Romania risca insa sa devina un stat unde haosul legislativ, coruptia, saracia si parvenitismul sa fie legi!
Mai mult, se vrea sa se macine natiune aromana si se doreste choar disolutia autoritatii statului, pierderea controlului principalelor institutii de catre cei care ar trebui sa le conduca...
Urletele hei-rupist-ice vor genera o corcitura intre dictatura, democratie desantate si anarhie. Criza politica s-a cam luat la intrecere cu cea economica, iar rezultatul este cunoscut- slabirea autoritatii statului sub limita acceptabilului si sigurantei nationale.

Intr-adevar, tot acest melanj intre criza economica si cea politica nesfarsita, intre saracia tot mai accentuata si virulenta discursurilor politicienilor, intre slabirea autoritatii statului si nervozitatea tot mai mare a cetatenilor, devine un mediu tot mai favorabil aparitiei unei formatiuni politice sau unui lider care, dupa acapararea puterii, sa se tranforme probabil intr-un fel de dictator care (din nou probabil) sa incerce sa instaureze un regim autoritar. Pana atunci ar trebui sa avem cu totii grija sa nu cadem in cealalta extrema...
Care rimeaza cu ceva grosolan si extrem de agasant...dictatura ...dictat...URA...


Zadkielix alias D.M