Vama Veche 2009

Vama Veche
Vacanta e o stare de spirit nicidecum ceva ce trebuie gandit commercial…Parerea mea

Sincer.! Am ajuns la aceasta concluzie dupa tot acest minunat sejur in una dintre cele mai pitoresti si salbatice (la sensul cel mai frumos) statiuni care mai exist ape litoralul romanesc!
Da!!!toate problemele s-au dus… sau poate ca inca mai sunt acolo, undeva, dar sincer nu-mi pasa!
Cert e un singur lucru, si de asta sunt sigur : Marea imi vorbeste…
Ceea ce am crezut ca e doar o simpla intamplare mi s-a confirmat prin cea de-a doua incursiune “CU ADEVARAT” IN LUMEA “vamaiotzilor”.
Si ce daca am ajuns atat de distrat? Ca doar nu ma aseman acelor specimene ce cred ca « o viata in lux, triata pe picior mare » este idealul sau lumea vazuta « prin geamul unui Mercedes sau decapotabila » te poate transforma....
Nicidecum, cu acel umor ucigator, cu acea prezenta de spirit a tuturor verisorilor mei, cu a surioarei mele mari Emny (o fiinta deosebita ce m-a suportat) am reusit s TRANSFORMAM ACESTE CLIPE ,aceste zile minunate intr-o adevarata si perpetua sarbatoare !
Vorba cantecului “ca la douazeci si ceva de ani, fara griji si far de bani!”
Ah, acum sa nu credeti ca am trait “pe plaja” sau “pe unde-o fi”...Nu! Nicidecum!
Am cunoscut niste oameni,intr-adevar deosebiti ce ne-au oferit tot sprijinul!
Vama e mai mult decat ceea ce se credea ca este-o statiune plina de rockeri sau de scelerati. E un mod de a uita de cotidian, de a uita de toate grijile, problemele si de a inlocui “vesnicul” stress cotidian cu acea bucurie de a trai si a simti viata...
“ Ca niste paraziti”, intelectual vorbind, fara a da impresia sau a ridica probleme de morala sau etica (nicidecum nu vreau sa jignesc,dar personal “traind” pe picior mare m-am simtit ca un adevarat “rege” printre toti!!!).
Si asta, fara a sti la ce anume sa ma astept, fara sa am tupeul de a intui cea mai mica notiune sau cea mai vaga idee, mini-vacanta m-a incarcat pozitiv dandu-mi acele raspunsuri la tot felul de intrebari, oarecand fara de solutie....
Starea de relaxare si buna-dispozitie au fost cu adevarat laudate “la inaltime”. Pai, retoric vorbind, de ce anume ne-ar fi fost dor,numai cand ma gandesc la 2 vresuri:
« Buzele tale/ Doua petarde. »
Nimic nu se poate asemana sau compara insa cu acea empatie c acele actiuni, rasete, poante, glume, jocuri (oarecum firesti varstei) CE AU FOST (RECUNOSC AICI) cumva ca au fost duse cumva in extrem.
Dolce far niente e cu siguranta spiritul Vamii si recunosc ca de foarte multa vreme nu mai experimentasem asa ceva.
Recunosc faptul ca mi-am dorit asta din tot sufletul si le multumesc tuturor celor ce m-au suportat, cu bune si rele (si nu au fost putine...) ce au avut grija de mine in tot timpul , de la A la Z !!!


DA!!! Nu sunt nebun (sau poate?)… Nu are rost! … Da, visez! Aiurez!
Chiar daca tie ti se pare departe, pentru mine e aici! Nu are cum sa intelegi daca nu traiesti acolo un pic!!!
Zadkielix alias D.m